Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată.
Produsul medalistic de mai sus este un jeton executat pentru Societatea pentru exploatarea pădurii “C. Neuschloss & fiu” din localitatea Dofteana, județul Bacău. Acest jeton are formă octogonală, cu dimensiunile 22 x 22 milimetri și este confecționat din zinc. În centrul câmpului aversului, în interiorul unui octogon perlat la exterior este aplicată inscripția: “DOFTEANA”, iar periferic circular este aplicată inscripția: “SOC. P. EXPL. PĂDUREI - C.NEUSCHLOSS & FIU”. În centrul câmpului reversului, în interiorul unui octogon perlat la exterior este inscripțíonată valoarea „50”. Nu se știe ce reprezintă acest număr. Comuna Dofteana este situată în Depresiunea Dărmănești, la confluența râurilor Dofteana cu Trotuș, într-o zonă cu păduri de brad, molid, fag, arin, mesteacăn, stejar, unde zonele de pădure de conifere alternează cu cele de foioase și cu zonele de pășune. Această comună este una dintre cele mai vechi așezări din zona bazinului râului Trotuș, existența ei fiind dovedită înainte de formarea statului feudal Moldova. Numele comunei Dofteana (Doftana, Dohtana) vine de la o îndeletnicire a localnicilor care preparau din coajă de mesteacăn (în locul numit azi Duhotar), o unsoare denumită “dohot” pe care o foloseau la ungerea osiilor de lemn ale căruțelor și mai târziu folosită de către cizmari. Prima atestare documentară despre comuna Dofteana ne parvine din anul 1436. Jetonul se întrebuința la o cantină de pădure pentru cumpărarea de către angajați a alimentelor, articolelor de îmbrăcăminte ori a sculelor necesare lucrului la pădure. Folosirea acestor jetoane, primite de către angajați la plata salariului sau în avans, elimina posibilitatea ca persoane străine să beneficieze de avantajele societății. Emitentul acestui jeton, C. Neuschloss, supus austro-ungar, se pare că era originar din localitatea Nasice din estul Croației de azi, iar numelui întreg era Karl Neuschloss. În anul 1895 acesta a înființat prin firma sa „Karl Neuschloss & Sohn” la Budapesta o fabrică de cherestea. La începutul secolului al XX-lea această firmă a luat în exploatare pădurea Dofteana și a construit o fabrică de cherestea în satul Ștefan-Vodă. În anul 1906 firma Neuschloss & Sohn se asociază cu societatea A.Renert & Fiu din Dofteana, înființând societatea pe acțiuni denumită “Societatea pentru exploatarea pădurii Dofteana-Carol Neuschloss & Fiu și A. Renert & Fiu”, menținând același obiect de activitate. În anul 1919 se public în Monitorul Oficial solicitarea de punere sub sechestru și sub administrația justiției române a averilor acestei firme cu sediul în Budapesta ca fiind firme ale unui stat cu care eram în război. A fost numit ca administrator de sechestru Virgiliu Mironescu, autorizându-se continuarea funcționării societății. Se crede că acest jeton a fost emis la începutul secolului al XX-lea și a fost folosit probabil până în anul 1913 când firma Neuschloss & Fiu își pierde acțiunile la societatea din Dofteana.
(Sursa NET – Dorel Bălăiță)
Dofteana este o comună din județul Bacău, care include și satele: Bogata, Cucuieți, Hăghiac, Larga, Seaca și Ștefan Vodă. Comuna Dofteana, cea mai mare din județul Bacău, este situată în zona de confluenţă dintre râurile Dofteana şi Trotuş, într-un cadru geografic deosebit. Este una din aşezările vechi de pe Valea Trotuşului, fiind atestată documentar încă din anul 1436, printr-un document prin care domnitorul Ştefăniţă a donat sfetnicului Babor Plopescu 6 sate pe Trotuş şi Tazlău, unul din aceste sate fiind şi satul Dofteana, numit Dohtana în acea perioadă. Prin comună trece și calea ferată Adjud – Comănești – Siculeni, ce este deservită de stația Dofteana Bacău. La recensământul populației din anul 2011 comuna număra 9346 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 10928 locuitori), dintre care: români – 94,69%, romi – 1,23% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei băcăuane Dofteana astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 80,67%, romano catolici -10,78%, penticostali – 4,19% și restul – nedeclarată sau altă religie. În comuna Dofteana se află ansamblul castelului Ghica, monument de arhitectură de interes național, datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, compus din castel și parc.
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2021/06/glubczyce-polonia.html
-->
Răspunsuri