Motonava "Transilvania" a fost o navă de pasageri construită în anul 1938 la șantierul naval „Burneister & Wein” din Danemarca, ce a fost lansată la apă pe data de 11 februarie 1938, iar la 26 iunie în același an sosește în portul Constanța. Nava avea următoarele caracteristici tehnice; deplasament - 6672 tdw, capacitate - 412 locuri, lungime - 128,55 metri, lățime - 17,61 metri, pescaj (partea scufundată în apă) - 5,70 metri, înalțimea de construcție - 8,5 metri, viteza - 25 noduri și echipaj - 146 membri. Nava a fost folosită de Serviciul Maritim Român pentru croaziere în mările Neagră, Mediterană și Roșie, oferind pasagerilor condiții de călătorie la standardele internaționale ale vremii. La izbucnirea celui de-al doilea război mondial, a efectuat curse cu emigranți evrei către Haifa, pentru societatea „Aliyah” condusă, la București, de Eugen Meissner și Șamuel Leibovici. La sfârșitul anului 1941, când Anglo-Americanii au declarat război României, nava a fost blocată în Bosfor până în octombrie 1945, când și-a reluat cursele cu emigranți evrei către Haifa. Timp de peste 20 de ani a navigat în Marea Neagră, spre toate porturile acesteia,având la bord turiști români și străini dintre tovarășii de frunte, care i-au adus un loc de faimă în istoria marinei comerciale române. Uzura navei a condus-o apoi pe Dunăre, la Galați, inițial pentru reparații, dar costul acestora și lipsa de piese au transformat-o în navă școală pentru elevii academiei navale. Sus admiri o machetă a acestei motonave. La data de 9 septembrie 1979, din lipsa de remorcher disponibil nu i-a fost schimbat ancorajul în ciuda scăderii nivelului apei fluviului, astfel că la ora 8 și 15 minute s-a răsturnat în dana de nisip nr. 18 (km 150) de la Galați; nefiind nimeni la bord, nu au fost înregistrate victime. În anul 1983 s-a inițiat tăierea părții scufundate, reprezentând aproximativ 40% din corpul navei, restul rămânând la locul accidentului. În anul 2009 s-a organizat o licitație de către ministerul transporturilor pentru scoaterea și îndepărtarea restului epavei.
Căluțul de mare, denumire științifică - Hippocampus guttulatus, este un pește marin de 8-18 cm din familia Syngnathidae. Este răspândit în lungul coastelor europene ale Oceanului Atlantic de la Insulele Britanice și Țările de Jos până în Maroc, Insulele Canare, Madeira și Azore, și în apropierea coastelor din Marea Mediterană și Marea Neagră Culoarea corpului este cafeniu-roșcat sau brun-negricios, abdomenul cenușiu sau albicios. Corpul este răsucit în regiunea dinainte a capului și în regiunea cozii și comprimat lateral, cu coada îngustă și prehensilă, cu care se prinde de plantele acvatice. Întreg corpul este acoperit cu plăci osoase. Înotătoarea codală lipsește. Înotătoarea dorsala are marginea rotunjită. Capul și botul tubular seamănă cu capul unui cal, fenomen unic în clasa peștilor. Trăiește în apropierea coastelor, la adâncimi mici, printre tufele de alge sau de iarbă de mare ținându-se încârligat cu coada de acestea și cu restul corpului drept, vertical. Înoată în poziție verticală. Se hrănește cu alge și mici crustacei. Femela depune în mai-iulie până la 400-500 icre, de forma unor pere, în punga incubatoare de pe partea ventrală a masculului, unde stau 4 săptămâni. După trecerea acestui termen, masculul deschide punga și dă libertate puilor, fără a se mai îngriji de ei. Nu are importanță economică. În unele țări se usucă și se comercializează ca "ornament" sau „amintire" curioasă. Se poate folosi ca pește de acvariu, cu apă marină.
Litoralul românesc al Mării Negre constituie o parte a graniței de est a României se întinde de la granița cu Ucraina (Nord, în golful Musura) până la cea cu Bulgaria (Sud, la câteva sute de metri de localitatea Vama Veche), lungimea totală fiind de 245 kilometri. Este cea mai exploatată zonă turistică din România. De-a lungul malului mării se întind 2 municipii, 2 orașe mai mari și alte 2 orașe, mai mici, precum și numeroase stațiuni turistice de vară. În anul 2009, litoralul românesc a fost vizitat de 13 milioane de turiști, din care un număr de aproape 40000 au fost străini. Cam în acest timp pe litoralul românesc existau 249 de hoteluri dintre care 21 de hoteluri de o stea, 119 hoteluri de două stele, 81 de hoteluri de trei stele, 23 de hoteluri de patru stele și cinci de cinci stele (Saturn, Palm Beach, Mamaia, Grand Hotel Rex și Vega.) Între localitățile Doi Mai și Vama Veche există teoretic o altă Rezervație naturală integrală (terestră și maritimă) dar practic, lipsa de fonduri pentru rezervație și de informare a publicului duce, vara, la exploatarea și poluarea intensivă și a acestei porțiuni sudice a litoralului românesc. Perioada comunistă a însemnat, pentru litoral, patru orientări politice: presiuni asupra țăranilor și pescarilor pentru a colectiviza gospodăriile, uneltele și bărcile, urbanizare intensivă cu realizări în stil utilitar precum cele ale arhitectului Cezar Lăzărescu, amenajări costiere și portuare de mare amploare, și supraveghere sporită din cauza statutului de „zonă de frontieră” și a prezenței turiștilor străini.
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2021/12/monede-euro-germane-de-colectie-1.html
-->
Răspunsuri