În ţara noastră, tradiţia unei distincţii dedicate agriculturii începe in urmă cu un secol şi jumătate. Astfel, în primele luni ale anului 1859, imediat după alegerea sa ca domn al Principatelor Unite, Alexandru I. Cuza a avut iniţiativa înfiinţării unui Ordin al „Spicului de Aur”, inspirat în privinţa insemnului după „Legiunea de Onoare” franceză. Gândit a sublinia bogăţia cerealieră a Moldovei (iniţiativa pornea de la Guvernul acestui Principat), ordinul urma să fie acordat îndeosebi cetăţenilor francezi, ca semn de gratitudine pentru susţinerea pe care cel de-al Doilea Imperiu a acordat-o propăşirii cauzei româneşti. Proiectul va fi repede abandonat (aşa cum va fi, cinci ani mai târziu, şi proiectul „Ordinului Unirii”), din raţiuni care ţineau de statutul internaţional al Principatelor Unite, în acel moment. Încă înainte de obţinerea Independenţei, tânărul stat român a obţinut totuşi de la puterea suzerană – Înalta Poartă – dreptul de a bate câteva medalii de mai mică importanţă. Dintre acestea, Medalia „Bene Merenti”, instituită în 1876, era menită să răsplătească meritele acelor persoane care activau în diferite domenii ale vieţii civile, între care şi agricultura. O distincţie special dedicată agriculturii nu va apărea decât după aproape jumătate de veac, în cadrul reformei întreprinse de către regele Carol al II-lea în privinţa sistemului naţional de decoraţii, la începutul deceniului al patrulea al secolului trecut. Înfiinţate prin D.R. nr.1538/1932, Ordinul şi Medalia „Meritul Agricol” urmau, potrivit decretului de instituire, a fi reglementate printr-un act separat, care însă nu a mai apărut. Înfiinţarea acestor distincţii era firească, în condiţiile în care România Mare avea o economie bazată în principal pe cultura solului. Ordinul era organizat pe patru grade, de la Mare Ofiţer la Cavaler. Însemnul Ordinului se prezenta sub forma unei cruci „de Malta” emailată verde, având în centru monograma încoronată a regelui, înscrisă într-o cunună formată din spice de grâu, respectiv dintr-o ramură de stejar. Ataşată la însemn printr-un inel decorat cu frunze de laur, panglica era din rips verde, încărcat cu şapte dungi galben-aurii (modelul panglicii era comun atât pentru Ordin, cât şi pentru Medalie). Este de amintit faptul că placa gradului de Mare Ofiţer (având forma însemnului decoraţiei, cu raze aurii între braţe), se purta pe partea dreaptă a pieptului, prin excepţie de la modalitatea tradiţională de purtare a plăcilor de Mari Cruci şi Mari Ofiţeri. Medalia era încărcată, pe avers, cu însemnul Ordinului cu acelaşi nume, iar pe revers cu monograma regală însoţită de o frunză de trifoi, respectiv de două spice de grâu. Ordinul şi Medalia „Meritul Agricol” vor dispărea după 30 decembrie 1947. În deceniile următoare, sistemul de decoraţii al R.P.R./R.S.R. nu va mai cuprinde nicio distincţie destinată exclusiv răsplătirii meritelor din domeniile agriculturii, viticulturii, pomiculturii etc. (cu excepţia unor decoraţii ocazionale, precum medalia „În cinstea încheierii colectivizării agriculturii” din 1962). Abia în 1974, prin Decretele Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 5 şi 6, vor fi înfiinţate Ordinul şi Medalia „Meritul Agricol” (alături de alte distincţii pe domenii de activitate). Noul ordin va avea cinci clase, desenul însemnului – lucru valabil atât pentru Ordin, cât şi pentru Medalie – subliniind dezideratul mecanizării agriculturii. În fine, acelaşi domeniu va fi ilustrat printr-un ultim ordin, având o singură clasă: „Erou al Noii Revoluţii Agrare” (Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 326/1986). După instaurarea, la sfârşitul anului 1989, a regimului democratic, Ordinul şi Medalia „Meritul Agricol” au fost abrogate, împreună cu celelalte distincţii ale R.S.R. (o dată cu adoptarea Legii nr. 29/2000). În aceeaşi lege vor fi însă prevăzute noile distincţii destinate răsplătirii meritelor din domeniul agriculturii. Reglementate prin Legea nr.267/2004, Ordinul şi Medalia „Meritul Agricol” preiau tradiţia distincţiilor cu acelaşi nume dinainte de 1948. Însemnele s-au păstrat, în linii mari, neschimbate, cu înlocuirea însemnelor regale prin stema României (model 1992); împărţită pe trei clase, Medalia „Meritul Agricol” va avea însă panglica diferită de a Ordinului (cu cinci dungi galbene, în loc de şapte). Potrivit legii de instituire, cele două distincţii răsplătesc meritele din domeniile: agricultură, industrie alimentară, silvicultură, ape şi protecţia mediului, respectiv activitatea didactică şi de cercetare din domeniile amintite.
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2022/02/cartofilie-azilul-sofian-banca.html
-->
Răspunsuri