Dacă prin cartofilie se înțelege o ramură a filateliei care se ocupă cu colecționarea, studierea și expunerea cărților poștale ilustrate, prin maximafilie se înțelege colecționarea de cărți poștale ilustrate pe care se găsesc aplicate mărci și ștampile în strânsă concordanță de subiect, loc și timp cu ilustrația. Amplasat în inima Transilvaniei, într-un spatiu de confluență a două culturi, română și maghiară, Teatrul Național Târgu-Mureș este o instituție publică, unul din cele șase teatre naționale din România. Unicitatea sa constă în faptul că reprezintă un model de inter- culturalitate, prin promovarea unui repertoriu bilingv, funcționând ca un liant al comunității mureșene. Înființat în 1947 ca teatrul secuiesc doar în limba maghiară, teatrul devine intercultural în anul 1962, odată cu fondarea companiei române, iar titlul de "național" i se conferă în 1978, odată cu mutarea într-o clădire nouă, special construită în piața din mijlocul orașului. În cei peste 40 de ani de comunism, sub diferiți directori, teatrul a reușit să-și salveze natura artistică, cunoscând chiar perioade de înflorire și vizibilitate în regiune. Începând cu anii '90, certitudinile estetice s-au spulberat, arta teatrală românească stând sub semnul recuperărilor regizorale și a marilor schimbări în raportarea la societatea în tranziție. Astăzi, după o lungă perioadă de interimate, Teatrul Naţional Târgu-Mureş își redeschide porțile spre cultura teatrală internațională, alături de mari artiști din țară și din străinătate, construind o nouă direcție, a unui centru cultural cosmopolit, conectat la teatrul lumii. Teatrul Național din Târgu Mureș are două secții, maghiară (Trupa Tompa Mikloș) și română (Trupa Liviu Rebreanu), și funcționează într-o clădire integrată unui ansamblu arhitectonic modernist (inaugurat în anul 1973), fiind construit prin demolarea
bisericii franciscane și a mai multor clădiri istorice din centru. Primul teatru permanent din Târgu Mureș, Teatrul Secuiesc, și-a început activitatea pe data de 10 martie 1946 cu prezentarea operetei Țara surâsului de Franz Lehar, reprezentația având loc în incinta Palatului Culturii. După deschiderea secției de limba română (anul 1962), Teatrul Secuiesc a fost denumit Teatru de Stat, iar după alți 15 ani Teatru Național, subvenționat în prezent de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.
***
https://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2020/08/info-numis-mondo-118.html
-->
Răspunsuri