În anul 2019 Banca Națională a Republicii Moldova a lansat pe piață o monedă de circulație cu caracter comemorativ cu valoarea nominală de 10 lei dedicată împlinirii a 30 de ani de la adoptarea legilor despre limba de stat și grafia latină. Aversul și reversul monedei sunt de culoare argintie-aurie: interior – aurie, exterior – argintie. Cantul monedei este zimțat, cu profil personalizat și cu legenda *MOLDOVA*MOLDOVA”. Imaginea aversului şi a reversului monedei se stabilește prin rotirea acesteia în raport cu axa verticală sub un unghi de 180 grade. În centrul câmpului aversului monedei este redată pasărea măiastră în zbor ascensional spre razele solare – emblema “Limba noastră” ca simbol al renașterii spiritualității naționale. În partea superioară peste raze este reprezentată stema națională a statului Republica Moldova. În exergă, periferic pe circumferința monedei este gravată inscripția: “30 DE ANI DE LA ADOPTAREA LEGILOR DESPRE LIMBA DE STAT ȘI GRAFIA LATINĂ”Pe revers în plan central sunt inscripționate valoarea nominală "10 LEI" și anul emisiei "2019"; Urmând circumferința monedei, sunt gravate cele 26 de litere mici de tipar ale alfabetului latin modern, exprimând trecerea limbii naționale la grafia latină. În partea de sus, în exergă este aplicată monograma din literele mari de tipar „R” și „M”(abrevierea denumirii Republica Moldova) în imagine latentă (imagini ascunse, care sunt vizibile alternativ când se înclină reversul monedei stânga-dreapta); pe suprafața cifrei 1 a monedei este aplicat ca element de siguranță: microgravura cu legenda „BNM” de trei ori.Caracteristicile tehnice ale monedei sunt următoarele: compoziție -bimetal (interior - oțel placat cu alamă, exterior – oțel placat cu nichel), forma – rotundă, diametrul – 25,3 milimetri, greutatea – 7,65 grame, grosimea – 2,3 milimetri și tiraj – 250000 exemplare.
După Marea Adunare Națională de la Chișinău din data de 27 august 1989, în care sute de mii de moldoveni ceruseră proclamarea limbii române ca limbă de stat şi revenirea la grafia latină, în data de 31 august Sovietul Suprem al republicii (parlamentul) a votat legile care îndeplineau aceste cerinţe. Discuţiile din Sovietul Suprem au avut loc într-o atmosferă foarte tensionată. Încă din 16 august începuseră greve ale muncitorimii rusofone împotriva decretării limbii „moldoveneşti” ca limbă de stat, cerîndu-se acordarea aceluiaşi statut şi limbii ruse. Probabil, această intrare în grevă a rusofonilor a contribuit la mobilizarea mai bună a moldovenilor, care au venit în număr mare la „Marea Adunare Naţională”. Încă înainte de începerea dezbaterilor din Sovietul Suprem, climatul interetnic din republică se înrăutăţise simţitor, ajungîndu-se şi la violenţe (prevestind parcă conflictul transnistrean din 1992). Dezbaterile din Sovietul Suprem au fost lungi și fierbinți. În momentul când se părea că parlamentul nu va aproba legile puse în discuție s-a creat o presiune rapidă exterioară, în sensul că pe la ora 20.00 au început să se adune în fata clădirii parlamentului grupe mari de oameni care au început să vocifereze și mai apoi să scandeze. Cineva din mulțime a strigat: “Oameni buni, ne-au amăgit!” Aceasta a fost scânteia. Au început să se adune puhoaie de oameni care scandau încontinuu: “Noi vrem o limbă!, Grevă generală! Unire moldoveni!”. Milițienii au început să fluture bastoanele și chiar să lovească în oameni. Semnalele ambulanțelor păreau a fi un jalnic piuit pe fundalul vacarmului declanșat. Echipajul televiziunii NBS News dau o lecție serioasă de operativitate și profesionalism, astfel că chiar în acea seară imaginile din fașa parlamentul fac înconjurul lumii. În fața enormei presiuni create parlamentul a aprobat târziu în noapte legile despre limba de stat și grafia latină în Republica Moldova, pas important în afirmarea internațională a statului de dincolo de Prut. Și de atunci ziua de 31 august a devenit “Ziua limbii române".
-->
Răspunsuri