În data de 27 noiembrie 2020 Banca Națională a Republicii Moldova a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă cu valoarea nominală de 50 lei, care omagiază Ornamentul tradițional moldovenesc. În centrul câmpului aversului monedei este redată Stema Republicii Moldova, în partea de sus este înscris anul emisiei “2020”, în partea de jos este înscrisă valoarea monedei “50 LEI” și periferic circular, în exergă, este aplicată inscripția: “REPUBLICA” (doar pe partea stângă) și “MOLDOVA” (doar pe partea dreaptă).În planul central al reversului este redată imaginea color a ornamentului tradițional moldovenesc. Periferic circular urmând conturul monedei sunt aplicate inscripțiile: “ORNAMENTUL” (pe partea stângă) și “TRADIȚIONAL” (pe partea dreaptă).
Caracteristicile tehnice ale monedei sunt următoarele: valoarea – 50 lei, seria – sărbătorile, cultura, tradițiile Moldovei, data emiterii – 27 noiembrie 2020, metal (compoziție) – argint, puritatea – 99,9%, forma – rotundă, diametrul – 35 milimetri, greutatea – 22 grame, calitatea – proof, margine – zimțată și tiraj – 400 exemplare.
Ornamentul exprimă o latură a specificului cultural, a modului de a concepe şi produce valori estetice. În creaţia populară, unde numele meşterilor în mare parte rămîne necunoscut, motivele ornamentale s-au şlefuit şi selectat pe parcursul secolelor și mileniilor, devenind un tezaur şi etalon al creaţiei colective. Decorul întotdeauna este organic legat de funcţia obiectelor, materia primă şi tehnica în care sînt lucrate, variind în raport cu iscusinţa şi starea socială a creatorului, etapa istorică de dezvoltare a societăţii, cu aşezarea geografică şi structura demografică a populaţiei uneori în ornamente își găsesc expresia simboluri sacre ce se transmit din generație în generație și au legătură cu vechile simboluri ale poporului. Astfel, ornamentica populară prezintă un document etnografic de importanţă majoră asemănătoare graiului, muzicii, folclorului servind ca un mijloc de comunicare între generaţii. Trăsăturile caracteristice formează într-un mod anumit stilul naţional, ce stă la baza culturii naţionale a unui popor, în ornamentica populară, în folclor, grai, muzică ş.a. Studierea motivelor decorative din arta populară moldovenească ne poate mărturisi despre apariţia şi evoluţia multor forme la anumite etape istorice. Între genurile de creaţie artistică există o anumită unitate, ce formează specificul gîndirii şi culturii artistice. Aici putem urmări desenul mişcărilor la dans şi vom găsi mult comun cu ornamentica costumului, broderiei, ţesăturilor, arta lemnului, ceramicii ş.a. Sistematizarea elementelor, motivelor, şi compoziţiilor ornamentale de pe diferite obiecte de artă populară moldovenească arată că ele se deosebesc după forma sau felul de stilizare.
Privind la ornamente prin prisma semantică, a conţinutului lor deosebim ornamente geometrice sau abstractizate, concrete sau realiste şi simbolice (mitologice, religioase, emblematice ş.a.). Unele dintre motivele ornamentale sînt comune ornamenticii multor popoare. Dintre acestea menţionăm: motivul care simbolizează soarele, arborele vieţii, apa, coarnele berbecului, vîrtelniţa (semnul succesiunii celor 4 anotimpuri), etc. În arta populară moldovenească există un repertoriu foarte bogat de motive – „semne” ornamentale cu o semnificaţie deosebită, exprimată atît prin importanţa ce le-o acordă meşterii populari, cît şi prin frecvenţa lor în diferite genuri de artă. În ornamentica populară moldovenească întîlnim mărturii ale unor concepţii străvechi. Drept exemplu servesc motivele: semnele solare, arborele vieţii, imaginea omului, calului, şarpelui, semnul crucii ş.a. O multitudine de motive şi compoziţii ornamentale interesante ne oferă ţesăturile şi covoarele moldoveneşti, a căror forme ornamentale pe parcursul istoriei au suferit mari schimbări, determinate de influenţe externe, gusturi estetice urbane, ale modei şi dezvoltării intense a industriei. În arta ţesăturilor, la fel ca şi în alte genuri de artă, se păstrează în fond o modalitate specifică stilului naţional moldovenesc. Ornamentul ţesăturilor, îndeosebi cel al covoarelor, are o caligrafie proprie, o limbă nevorbită, laconică, dar înţeleasă. În temei, în ţesăturile decorative predomină un decor geometric sau fitomorf geometrizat, în dependenţă de tehnica ţesutului. Cît priveşte conţinutul tematic al desenelor de pe covoare deosebim cîteva grupe mai frecvente: motivele vegetale sau fitomorfe, geometrice, reprezentarea omului, păsărilor şi a. Din decorul vegetal relevăm meandre de flori, muguri, frunze, ramuri, buchete, vazoane cu flori, pomul vieţii ş.a. Destul de frecventă este modalitatea de tratare a ornamentelor geometrice, inclusiv cele vegetale, fiind supuse unor simplificări geometrizate. Mai des întîlnit este rombul, pătratul, triunghiul, rozetele, liniile zimţate, drepte, punctate ş.a. de sine stătătoare sau combinate cu alte elemente. De popularitate se bucură ornamentele zoomorfe şi aviamorfe: peştele, calul, coarnele berbecului, cerbul, cărăbuşul, racul, porumbelul, păunul, cucoşul, etc. Toate acestea se întîlnesc de sine stătător sau îmbinate cu alte motive.
-->
Răspunsuri