Expoziția Generală Română a fost organizată în urmă cu mai bine de 110 ani, cu prilejul împlinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de împăratul Traian în anul 106, a 40 de ani de la venirea în țară a lui Carol I (1866) și a 25 de ani de la proclamarea Regatului României în anul 1881.
Manifestarea urma să devină, după cum se arăta în discursul de inaugurare rostit de regele Carol I la 6 iunie 1906, „prima noastră Expoziție națională, adevărată serbare a muncii românești”. Menirea expoziției era să prezinte vizitatorilor din țară și din Europa trecutul istoric al românilor și stadiul dezvoltării României după 40 de ani de domnie a regelui Carol I, mai ales după dobândirea independenței naționale.
Concepută în spiritul marilor expoziții universale din vestul Europei, care au marcat istoria civilizației în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Expoziția Generală Română din 1906 s-a desfășurat în zona Filaretului (Parcul Carol de astăzi), la propunerea lui Take Ionescu. Comisar general al expoziţiei a fost numit dr. Constantin I. Istrati (1850-1918), profesor universitar, președinte al Academiei Române și autor a numeroase publicații științifice de fizică și chimie, dar și pasionat colecționar de documente vechi.
Sub supravegherea unui grup de arhitecți, în iunie 1905, au început primele lucrări care au urmărit transformarea câmpului Filaret, pustiu şi mlăştinos, într-un spaţiu adecvat marii expoziţii. Lucrările au durat un an şi s-au desfășurat pe un teren de 41 hectare. În urma acestora, peisajul a fost transformat radical apărând clădiri noi, drumuri, pajişti, plantaţii, un lac, râuri, alei şi poteci. În faţa expoziţiei a fost amenajată o piaţă largă şi a fost înălţată o poartă monumentală sub forma unui arc, cu chioşcuri de vânzare a biletelor. După intrare, privirea vizitatorului era atrasă de Palatul Artelor, construit pe dealul aflat la capătul Aleii Independenţei. Pe ambele părţi ale aleii au fost ridicate peste 165 de pavilioane ale expoziţiei, ce aveau ca scop prezentarea evoluţiei României în plan economic, politic, militar şi cultural. Se remarca Pavilionul Regal, cel al Camerei de Comerţ, al Poştelor, al primăriilor, al Eforiei Spitalelor Civile, al agriculturii, al transporturilor şi activităţilor bancare. Alte pavilioane conțineau exponate aparținând unor instituții sau persoane private, care au colaborat la realizarea impresionantei manifestări.
În afara relatărilor martorilor oculari și ale presei, mărturii ale Expoziției din 1906 au rămas medaliile jubiliare de diferite tipuri emise cu acest prilej, la a căror realizare au contribuit gravori cunoscuţi în epocă, precum Carniol fiul, Radivon, Saraga, Cizek și Stelmans.
Potrivit Decretului Regal nr. 5.384 din 28.12.1905, au fost acordate medalii jubiliare „tuturor funcţionarilor Statului și judeţelor, civili și eclesiastici, aflători în funcțiune, cum și militarilor de orice grad din activitate, disponibilitate, rezervă și miliții, foștilor miniștri și parlamentari și pensionarilor de orice categorie”.
Un loc important în cadrul expoziției îl ocupa Palatul Artelor, în care erau expuse piese ale pictorilor şi sculptorilor români, alături de o selecţie din lucrările lui Nicolae Grigorescu. Expoziţia de la Palatul Artelor cuprindea şi diferite obiecte cu valoare de simbol precum: biletele folosite la alegerea domnitorului Al. Ioan Cuza; călimara şi condeiul cu care M. Kogălniceanu a semnat actul de fondare a Universităţii din Iaşi; un autograf al lui Miron Costin; sabia lui Avram Iancu; machete ale monumentului Tropaeum Traiani de la Adamclisi, ale cetăţii Suceava sau ale Sarmizegetusei.
Expoziția s-a bucurat de un real succes. Mulți vizitatori veneau în excursii organizate de autoritățile locale, așa cum este cazul unui grup al țăranilor din județul Roman, a căror prezență la expoziție, în ziua de 18 septembrie 1906, a fost consemnată pentru posteritate prin baterea unei medalii.
Împlinirea a 40 de ani de domnie a regelui Carol I a fost sărbătorită şi prin baterea în cursul anului 1906, la monetăria din Bruxelles, a unor monede din aur cu valoarea nominală de 12,5; 20; 25; 50 şi 100 lei şi din argint cu valoarea nominală de 1 leu şi 5 lei. În octombrie 1906, Poșta a marcat evenimentul printr-o serie de timbre dedicate Expoziției Generale. Au fost puse în circulație 11 tipuri de timbre cu valorile nominale de 5 bani, 10 bani, 15 bani, 25 bani, 30 bani, 40 bani, 50 bani, 75 bani, 1,50 lei, 2,50 lei și 3 lei. Pentru popularizarea expoziției în rândul populației, au fost emise de către organizatori viniete ce se aplicau pe trimiterile poştale. Acestea au fost tipărite în patru culori: brun, roșu, albastru și verde.La 4 noiembrie, în Arenele Romane s-a desfășurat ceremonia împărţirii premiilor acordate expozanților. Din cei peste 40.000 de expozanţi au fost premiaţi aproximativ 10.600. La 23 noiembrie 1906 a avut loc încheierea oficială a expoziţiei, vizitată de peste 2 milioane de persoane. În cadrul discursului de închidere, comisarul general al expoziţiei, Constantin I. Istrati, a făcut un apel pentru donarea obiectelor ce reflectă trecutul ţării. Însuflețiți de nobilul îndemn, participanții la expoziție au donat numeroase documente vechi, piese de artă, numismatică și arheologie, care au îmbogățit colecțiile muzeelor românești.
Expoziția Generală Română din 1906 a fost cea dintâi expoziție națională de anvergură, care s-a adresat românilor de pretutindeni, cu mare ecou în presa vremii. Imagini ale manifestării fiind prezente în paginile revistei „L’Illustration”. Dintre construcţiile realizate pentru expoziţie se mai păstrează în prezent în Parcul Carol, Arenele Romane, Biserica „Cuţitul de Argint”, Turnul lui Ţepeş cu Castelul de Apă, fântâni şi mici pavilioane. Planurile de arhitectură ale pavilioanelor au fost realizate şi executate în cea mai mare parte de arhitecți Ștefan Burcuș și Victor G. Ştefănescu, sub îndrumarea arhitectului Ion D. Berindey, inspector general al Expoziţiei iar arhitect peisagist a fost Édouard Redont. Expoziția s-a organizat pe 12 secțiuni: agricultura; silvicultura; horticultura şi viticultura; creșterea vitelor şi zootehnia, piscicultura, pescuitul; minele şi carierele; industriile; geniul civil şi militar; arhitectura, mecanica, electricitatea, mijloacele de transport, armata; instrucțiunea şi educațiunea, instrumentele şi procedurile generale ale literelor, științelor şi artelor; artele frumoase; higiena, asistența publică şi economia socială; cultul; trecutul.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/01/noyales-franta.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri