Prima instituţie de învăţământ superior pentru pregătirea profesorilor de educaţie fizică din România şi-a început cursurile la 1 decembrie 1922, la Bucureşti. A fost a 10-a instituţie de acest fel din lume şi a 5-a din Europa. Activitatea a debutat sub conducerea generala a prof. Virgil Bădulescu care a obţinut sprijinul familiei regale, mai ales a Majestăţii Sale Regele Ferdinand I, a lui Dimitrie Gusti – directorul Casei Culturii Poporului şi a profesorului Vasile Pârvan. Instituția de învățământ a fost înfiinţată prin Legea pentru Educaţie Fizică, promulgată la data de 15 iunie 1923 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 59, din 17 iunie 1923, sub denumirea de Institutul National de Educatie Fizica (I.N.E.F.). Această titulatură fost schimbată pe parcursul existenţei sale, până la cea prezentă, atribuită prin modificările aprobate la H.G. nr. 749/2009 si publicate in Monitorul Oficial al României Partea I din 12 octombrie 2009. Câteva dintre denumirile instituţiei de-a lungul timpului au fost:
- 1922 - Institutul Naţional de Educaţie Fizică (I.N.E.F.);
- 1929 - Institutul Superior de Educaţie Fizică (I.S.E.F.);
- 1937 - Academia Naţională de Educaţie Fizică (A.N.E.F.);
- 1942 - Şcoala superioară de Educaţie Fizică (Ş.S.E.F.);
- 1945 - Academia Naţională de Educaţie Fizică (A.N.E.F.);
- 1948 - Institutul de Educaţie Fizică (I.E.F.);
- 1950 - Institutul de Cultură Fizică (I.C.F.);
- 1968 - Institutul de Educaţie Fizică şi Sport (I.E.F.S.);
- 1990 - Academia de Educaţie Fizică (A.E.F.);
- 1992 - Academia Naţională de Educaţie Fizică (A.N.E.F.);
- 1993 - Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport (A.N.E.F.S.).
- 2009 - Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucuresti - U.N.E.F.S.
Academia Națională pentru Educație Fizică și Sport (fostă institut, azi universitate) își are sediul pe strada Constantin Noica, fostă Ștefan Furtună, la nr. 140 în localul fostelor grajduri regale, care s-au ridicat între anii 1937 – 1940 după indicațiile arhitecților Alexandru Iosif și Gheorghe Lungu. De-a lungul vremii aceste grajduri au suportat însemnate modificări din cauza oamenilor sau a naturii. După anul 1950 construcției îi revine un rol nou în societate, acela de cămin studențesc, fiind denumit Căminul 303. Din anul 1984 în această construcție s-a instalat Academia Națională pentru Educație Fizică și Sport (pe scurt ANEFS) deși aceasta exista din anul 1922 sub numele Institutul Național de Educație Fizică. În locul grajdurilor este acum o sală de sport în care încă se mai găsește loja regală cu scara de acces. Și sala de marmură, actuala sală de festivități s-a păstrat așa cum a fost, podea de marmură albă, coloane din marmură culoarea smaraldului, scena pentru prestații artistice și desigur încă o lojă în care cei de viță nobilă puteau privi spectacolele. Fiecare sală, cea de atletism, cea de judo, centrul medical, birourilor cadrelor didactice, toate au moștenit arhitectura și decorul din perioada regală. Ușile masive din lemn, tablourile cu scene în care sunt implicați, logic, caii, culoarele strâmte, scările întortocheate, balconașele întrerupte de coloane, toate acestea sunt mărturiile unei construcții regale.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2024/05/sierra-leone.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri