Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri. Organizația Mondială a Turismului (O.M.T.) definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizitată.” Turismul a devenit o activitate de recreere globală populară. Turismul este ramura economică cea mai puternică pe plan mondial. În 2004 s-au obținut în acest sector, conform O.M.T. circa 623 miliarde de dolari americani. Cu aproximativ 100 milioane de angajați la nivel mondial, turismul se evidențiază și ca cel mai important angajator. Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate. Traversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil, incluzând frumoșii și împăduriții Munți Carpați, Coasta Mării Negre și Delta Dunării. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele, unde oamenii de acolo trăiesc și mențin pentru sute de ani tradițiile. În România este o abundență a arhitecturii religioase și a orașelor medievale și a castelelor, ce accentuează și valorifică potențialul turistic al României. Turismul este o activitate relaxantă, mult apreciată de locuitorii Văii Jiului - mari amatori de drumeţii şi buni cunoscători ai frumuseţilor naturii. În anul 1986, la sfârşitul verii, un grup de pasionaţi şi împătimiţi ai drumeţiilor montane, în frunte cu Aurel Dula şi Vasile Pollak, propun organizarea unei întâlniri anuale a veteranilor în ale drumeţiilor montane. La prima întâlnire care a avut loc în 1986 s-a hotărât ca următoarele să aibă loc la o cabană din munţii care înconjoară cu dărnicie Valea Jiului; întâlnirile nu erau însoţite de competiţii sportive, iar spre amintire veteranii vor primi câte o insignă, al cărei desen să reproducă o floare din bogata floră a munţilor noştri. - Prima întâlnire a avut loc la Cabana Buta din masivul Retezat în anul 1986.
***
Emblematică în mintea celor deja trecuţi de prima tinereţe, Cabana „Căprişoara” n-a avut prea mult noroc din 1990 până de curând.Decurând cabana a intrat într-un important proces de renovare înghițind importante fonduri financiare. Astăzi cabana este foarte atractivă din punct de vedere turistic în zonă, având avantaje pe care nu le are nicio altă cabană la momentul actual în Valea Jiului. Cabana „Căprișoara” se află la 2 km de Vulcan, pe drumul spre Pasul Vâlcan. Ultima porţiune de drum, înainte de a ajunge la cabană, nu este asfaltată, dar este întreținută periodic de administratorul cabanei. Cabana a fost abilitată complet, s-a reamenajat curtea interioară, s-a instalat un gard nou, au fost create terase, terenuri de sport, loc de joacă, au fost turnate șape de nivelare, s-au refăcut tencuieli, reţele electrice şi sanitare. La început, în cabană erau doar două camere ce puteau fi utilizate, prevăzute cu băi proprii. Acum sunt 16 camere, dintre care 8 date în folosință și alte 8 în curs de amenajare. Primele 8 camere, de la etajul I, au fost recompartimentate pentru a fi accesorizate cu băi, pentru că înainte cabana avea o singură baie, pe hol. Camerele au mobilier și dotări complet noi, și pot primi familii cu copii, cupluri, chiar și tabere. Bucătăria este complet modernizată, utilată, iar restaurantul are o capacitate de 100 de locuri. Încălzirea în restaurant este realizată prin pardoseală, fiind instalate două centrale care să deservească cabana. Terasa reamenajată a localului are o capacitate de 200 de persoane, fiind prevăzută cu două zone de grill. Lângă terasă a fost amenajat un loc de joacă pentru copii, de 280 mp, cu covor gumat, și un teren de sport multifuncțional, cimentat, pe care a fost turnată șapă, și care se va transforma în teren sintetic.
Maseaua ciutei – denumire științifică - Erythronium dens-canis, este o planta perena, cu bulbi, din familia Liliaceae. Epitetul latin dens-canis (maseaua sau dintele cainelui) provine de la forma bulbului de culoare alba. Frunzele sunt cate doua, oval-lanceolate, la aceasta subspecie avand pete de culoare galbuie, dar și brun roșcate sau movalii. Florile sunt solitare cu petale reflexe, albe (la subsp. niveum), roz sau liliachii si apar primavara devreme. Subspecia niveum este endemica pentru sud-vestul Romaniei si se intalneste in paduri de stejar, carpen sau fag.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2023/07/ro-m-on-145.html
ÎȚI MULȚUMESC
-->
Răspunsuri