Craiova este municipiul de reședință al județului Dolj, care include și localitățile: Făcăi, Mofleni, Popoveni, Simnicu de Jos, Cernele, Cernelele de Sus, Izvorul Rece și Rovine.Orașul Craiova este situat în centrul regiunii istorice Oltenia, într-o zonă de relief relativ joasă de câmpie, făcând parte din întinsa Câmpie Română. Mai exact, Craiova este așezată în Câmpia Olteniei, iar altitudinea medie la care se află orașul este de 101 m înălțime. Clima din Craiova este temperat-continentală de câmpie cu puternice influențe venite dinspre Marea Mediterană datorită situării orașului în sudul României. Datorită acestui fapt, verile sunt lungi, călduroase și uscate, iar iernile blânde și scurte. Temperatura medie anuală este de 11-12° C.
Orașul Craiova este situat pe malul râului Jiu și lacurile Balta Craioviței și Izvorului. Dacă pe teritoriul actual al Craiovei s-a întemeiat o așezare romană (Pelendava) cu câteva secole Î.Hr., numele actual a fost pus în folosință abia de la sfârșitul secolului al XV-lea. Fiind dintotdeauna capitala regiunii Oltenia, a fost și este cel mai important centru cultural, istoric și economic din zonă. La recensământul din anul 2011 municipiul număra 269506 locuitori în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 302601 locuitori) dintre care: români – 89,48%, romi – 1,96% și restul – ncunoscută sau altă etnie.
Componența confesională a municipiului Craiova astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 91,03% și restul – nedeclarată sau altă religie. În perioadele de liniște și prosperitate economică, sau pe timpul târgurilor, populația creștea simțitor cu până la o pătrime sau chiar mai mult. În perioadele de restriște, cu epidemii sau războaie, populația putea scădea cu până la jumătate, datorită refugiului spre lumea satului.
În Craiova de azi se află ruinele cetății Pelendav, capitala pelilor, un trib dacic, încă din perioada 400-350 î.Hr. Aceasta a fost atestată documentar pentru prima oară pe Tabula Peutingeriană, o hartă probabil din anul 225 d.Hr. Sub acest nume, așezarea Craiovei apare mai întâi în inscripția de pe mormântul lui Vladislav I, apoi la 1 iunie 1475, într-un hrisov al domnului Laiotă Basarab.O parte a istoricilor, în frunte cu Nicolae Iorga, Bogdan Petriceicu-Hașdeu și A.D.Xenopol consideră că pe teritoriul de azi al Craiovei a fost teatrul bătăliei de la Rovine, în vremea lui Mircea cel Bătrân.
Apărută în ultimele decenii ale secolului al XV-lea, "Marea Bănie de Craiova" a devenit într-un timp relativ scurt cea de-a doua instituție politică a țării ca importanță, după domnie. În timpul lui Mihai Viteazu, Craiova a cunoscut o puternică înflorire, izvoare contemporane prezentând orașul ca un important centru politic și militar. Craiova a fost în evul mediu și un centru cu un important rol militar și strategic, fiind un loc de grupare sau regrupare a forțelor militare și centru de declanșare a acțiunilor antiotomane.
Exista la Craiova un corp de oaste (soldați călare) pus la dispoziția Marelui Ban. Boierimea craioveană a întâmpinat cu ostilitate venirea primului domn fanariot al Țării Românești, Nicolae Mavrocordat, în anul 1716 dar a salutat instalarea stăpânirii austriece în Oltenia (1718 - 1739). Revenirea la normalitate se petrece în anii 1770-1771, când Craiova devine capitala Țării Românești. Bucureștiul era disputat între armatele invadatoare rusești și cele turcești; iar capitala a fost mutată la Craiova, de unde domnul Emanuel Giani-Ruset urmăreadesfășurarea ostilităților.În primele două decenii ale secolului al XIX-lea, Craiova se bucură de înflorire economică și urbanist-edilitară; un număr tot mai însemnat de locuitori se ocupă cu meșteșugurile, comerțul și serviciile publice.
Craiova ajunge un nod comercial, administrativ și cultural de prim rang.În timpul revoluției de la 1821Craiova devine bază militară pentru pandurii conduși de Tudor Vladimirescu, fost sluger pe moșia boierului craiovean Ion Glogoveanu. Intelectualitatea Craiovei s-a situat ferm în primele rânduri ale înnoirilor, atât în viața urbei, cât și a țării. Un rol deosebit de important în pregătirea și desfășurarea Revoluției de la 1848 avea să-l aibă corpul profesoral de la Școala Centrală din Craiova, în frunte cu Ioan Maiorescu.
Una dintre marile familii boierești din Craiova - familia Bibescu - a dat Țării Românești pe ultimii săi doi domnitori: frații Gheorghe Dimitrie Bibescu (1842-1848) și Barbu Dimitrie Știrbei (1849-1856). Începând cu anii 1960 orașul devine un puternic centru industrial; se dezvoltă industria constructoare de mașini și utilaje, de avioane, industria chimică, alimentară, ușoară, a materialelor de construcții, industria electrotehnică, industria extractivă, industria energetică. Între ele se pot enumera Electroputere Craiova, fabrica de avioane, cea de automobile sau Combinatul de la Ișalnița. Astăzi, Craiova este un important centru economic și universitar-cultural.
Craiova este un oraș cu numeroase construcții vechi: biserici, case și palate boierești sau alte construcții laice.Biserica Madona Dudu,catedrala Maicii Domnului, este un adevărat loc de pelerinaj. Ridicată între anii 1750 -1756, biserica a fost refăcută în 1844 după ce a fost distrusă de cutremurul din anul 1831. Cea mai veche construcție din zona Craiovei care s-a păstrat, atestată ca atare, este mănăstirea Coșuna - Bucovățul Vechi. Ea se înscrie în categoria construcțiilor religioase-monumente din Țara Românească. O altă biserică importantă este biserica Sfântul Dimitrie a mănăstirii Jitianu din satul Braniște, ctitorie a lui Șerban Voievod (1654-1658).
Alte biserici importante sunt: Biserica Sfântul Ilie, construită în anul 1720 de vornicul Ilie Oteteleșanu, Biserica Tuturor Sfinților (1700), Biserica Sfântu Gheorghe -Vechi (1730), Mănăstirea Obedeanu (1747), Biserica Mântuleasa (1786), Biserica Sfântul Nicolae - Amaradia (1794) și Biserica evanghelică (1872). Un loc aparte între construcțiile vechi îl ocupă Catedrala Mitropolitană Sf. Mare Mucenic Dimitrie, protectorul orașului Craiova, care apare și pe blazonul orașului. Casa Bănie este cea mai veche clădire laică existentă azi în oraș, datând din anul 1699.
În Craiova există mai multe fântâni vechi celebre, printre care: Fântâna Jianu (în Grădina Botanică), construită în jurul anului 1800 de boierul Hagi Stan Jianu, unchiul lui Iancu Jianu; Fântâna Purcarului (pe strada Matei Basarab), construită în anul 1818 și Fântâna Popova din strada cu același nume. În 1854 se introduce iluminatul public, prin lămpi cu ulei de rapiță, apoi începând cu anul 1858 se folosesc lămpi cu petrol, pentru ca în 1887,la Teatrul de Operă și Operetă "Elena Teodorini" (azi Opera Română Craiova), să se aprindă primele becuri electrice, iar din 1896 orașul să aibă propria sa uzină electrică.
Din această perioadă datează cele mai frumoase clădiri ale Craiovei, realizate de arhitecși francezi, italieni, nemți sau române în stilurile consacrate: renaștere, baroc, clasic, neoclasic sau românesc. Palatul Jean Mihail realizat între anii 1899-1907 de către arhitectul francez Paul Gottereau, în stil eclectic european, la cererea lui Constantin Mihail - unul dintre cei mai bogați oameni ai României din acele vremuri. Palatul era conceput pentru a servi ca locuință particulară. Palatul Vorvoreanu – actualul sediu al Mitropoliei Oltenie-este un palat cu aspect impresionant, realizat după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, reprezentând influența mai târzie a Renașterii franceze. Realizarea fostului Palat de Justiție (astăzi sediul central al Universității craiovene, a fost proiectată, în 1890 de arhitectul Ion Socolescu, în stil neoclasic.
O altă construcție deosebită este clădirea fostei Bănci a Comerțului, acum sediul Primăriei Craiovei, a fost proiectată de arhitectul Ion Mincu și terminată în 1916 de către elevul său Constantin Iotzu. O construcție interesantă, viguroasă, cu caractere arhitectonice populare, este fostul Palat Administrativ, astăzi sediul Prefecturii și Consiliului Județean Dolj, realizat între anii 1912 – 1913 după planurile arhitectului Petre antonescu.Clădirea care adăpostește muzeul de artă a fost ridicată în anul 1896, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Alte edificii impozante ale orașului sunt: Teatrul național Marin Sorescu, Muzeul Olteniei, Filarmonica de stat, Teatrul de operă și operetă Elena Teodorini etc. Lista reperelor arhitectonice craiovene mai cuprinde: Parcul Nicolae Romanescu, care dispune de lacuri, debarcader, restaurante, stadion, velodrom, teatru de vară, hipodrom, multe specii rare de arbori și plante precum și o grădină zoologică, fiind unul dintre cele mai mari parcuri din Europa și Grădina botanică (17 hectare) amenajată cu scopul de a servi ca bază de studiu pentru studenții facultăților de agronomie și horticultură, dar și ca zonă de agrement. Grădina cuprinde o suprafață de 17 ha și este delimitată pe sectoare distincte: ornamental (aproape 4,5 ha), sistematic, flora globului, economic.
Dintre marile personalități române care s-au născut sau au locuit vremelnic în acest oraș amintesc pe:
- Petrache Poenaru (1799 - 1875) fondatorul colegiilor naționale din București și Craiova, organizatorul învățământului național românesc, inventatorul tocului rezervor, brevetat de guvernul francez în mai 1827
- Nicolae Titulescu (1882-1941) diplomat și om politic.
- Eugeniu Carada (1836-1910) fondatorul Băncii Naționale a României
- Gheorghe Țițeica (1873 - 1939) matematician
- Traian Lalescu (1882 - 1929) matematician
- Alexandru Macedonski (1854 - 1920) scriitor
- Ion Minulescu (1881 – 1944) scriitor
- Adrian Păuneascu (1943 - 2010) scriitor
- Gib I. Mihăescu (1894 - 1935) scriitor
- Marin Sorescu (1936 - 1996) scriitor
- Constantin Rădulescu-Motru (1868 - 1957) filozof
- Constantin Brâncuși (1876 - 1957) a urmat Școala de arte și meserii din Craiova (între anii 1894 - 1898)
- Theodor Aman (1831 - 1891) pictor
- Ion Țuculescu (1910 - 1962) pictor
- Corneliu Baba (1906 - 1997) pictor
- Doina Badea (1940 - 1977) cântăreață
- Ion Vasilescu (1903 - 1960) compozitor
- Virgil Popescu (n. 1955) compozitor
- Mia Braia (1911 - 1996) cântăreață
- Tudor Gheorghe (n. 1945) cântăreț, compozitor și actor
- Titu Maiorescu (1840 - 1917) academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filozof, pedagog, politician și scriitor român
În acest oraș ființează: 12 colegii diverse, 8 grupuri școlare, 5 licee și 4 universitati. Orașul Craiova are 3 mai biblioteci: Biblioteca Universității, Biblioteca Județeană și Biblioteca Franceză Omnia. Locuitorii Craiovei sunt fani împătimiți ai fotbalului, aici existând clubul sportiv Universitatea Craiova, fondat în anul 1948. Din palmaresul acestei iubite echipei amintesc: 4 campionate, 8 cupe ale României și prima echipă românească de fotbal ajunsă în semifinalele Cupei UEFA - ediția 1982-1983. Alte sporturi iubite de craioveni sunt baschetul masculin și handbalul feminin.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/09/arville-belgia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri