Stema comunei Dumbrăveni, județul Vrancea a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 443 din anul 2015, ea prezentându-se sub forma unui scut triunghiular verde cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află un cuc ţinând în cioc o mică balanţă; cucul stă aşezat pe o coardă de viţă-de-vie, cu un strugure şi două frunze, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt:
- Coarda de viţă-de-vie, cu un strugure şi două frunze, simbolizează bogăţia viticolă a zonei.
- Pasărea reprezintă fosta denumire a localităţii "Târgu Cucu".
- Balanţa simbolizează dreptatea şi face aluzie la faptul că în această localitate a funcţionat "Judecătoria Plaineşti".
- Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
***
Dumbrăveni (în trecut, Plăinești, Plăginești sau Generalisimul Suvorov) este o comună din județul Vrancea, care include și satele: Alexandru Vlahuță, Cândești și Dragosloveni, fiind situată în zona de dealuri din partea central-sudică a județului, și este străbătută de Râmna. Prin comună trece șoseaua națională DN2 (Buzău – Focșani). La recensământul din anul 2021 comuna număra 4174 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2011 – 4281 locuitori) dintre care: români – 91,83% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei vrâncene Dumbrăveni astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 91,11% și restul – nedeclarată sau altă religie. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Plăinești, făcea parte din plasa Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat și avea în compunere satele Plăinești, Târgu Cucului, Cândești și Gugești, cu o populație totală de 3040 de locuitori. În comună funcționau trei biserici, un schit și două școli mixte cu 265 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de Plăginești, reședință a plășii Plăginești din același județ. Ea avea 3627 de locuitori în satele Cândești, Gugești, Plăginești și Târgu Cucu. Întrucât se împlineau 160 de ani de la bătălia de la Râmnicu Sărat, comuna și satul ei de reședință au luat în 1949 denumirea de Generalisimul Suvorov, iar în sat a fost ridicat un monument în memoria generalului rus Alexandr Suvorov. În 1964, s-a renunțat la denumire de Generalisimul Suvorov, comuna fiind rebotezată Dumbrăveni, iar în anul 1968 a fost inclusă în județul Vrancea. În comuna Dumbrăveni se află cinci monumente istorice de interes național din categoria siturilor arheologice, toate descoperite în zona satului Cândești:
- punctul „Coasta Rublei” din neoliticiul timpuriu (cultura Starcevo-Criș)
- „Curături” conține o așezare eneolitică aparținând culturii Boian
- în vatra satului se găsește o altă așezare eneolitică, atribuită culturii Cucuteni-faza A;
- pe coasta Nacului, la „Cetățuia” se află urmele unei așezări geto dacice din secolele al II-lea î.e.n.–I e.n. (perioada Latène), precum și o fortificație din Epoca Bronzului (cultura Monteoru)
- în punctul „Corbea” s-au descoperit urmele unei alte așezări din cultura Monteoru.
În rest, alte cinci obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local.
- punctul „Plainos” – sit arheologic din extremitatea sudică a satului Dragosloveni, conține urmele a două așezări: una din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) și alta eneolitică din cultura Cucuteni, faza A.
- Movila Mare – sit arheologic, pe amplasamentul inițial al statuii lui Suvorov, cuprinde și el urmele unor așezări din cultura Monteoru și cultura Cucuteni.
- Biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1802–1804) a fostului schit Recea, de la Cândești, este un monument de arhitectură.
- Statuia generalului Alexandr Suvorov din Dumbrăveni (aflat în extremitatea vestică a satului, spre Dragosloveni), opera sculptorului Marius Butunoiu, ridicat la începutul secolului al XX-lea, este clasficiată ca monument public.
- Casa memorială Alexandru Vlahuță din Dragosloveni (unde a locuit scriitorul după a treia sa căsătorie, cu fata unui proprietar agricol din zonă)
Câteva dintre personalitățile care s-au născut sau au locuit vremelnic pe aceste meleaguri sunt:
- Duiliu Zamfirescu (1858-1922), scriitor român
- Alexandru Vlahuță (1858-1919), scriitor român;
- Cincinat Pavelescu (1872-1934), scriitor, epigramist și avocat
- Gheorghe Alexandru Plagino (1878-1949), primul sportiv care a reprezentat România la Jocurile Olimpice.
- George Ștefănescu (1914-2007), pictor și scenograf român
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2023/11/farmecul-cartofiliei-judetul-ialomita.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri