Turismul este o activitate relaxantă, mult apreciată de locuitorii Văii Jiului - mari amatori de drumeţii şi buni cunoscători ai frumuseţilor naturii. În anul 1986, la sfârşitul verii, un grup de pasionaţi şi împătimiţi ai drumeţiilor montane, în frunte cu Aurel Dula şi Vasile Pollak, propun organizarea unei întâlniri anuale a veteranilor în ale drumeţiilor montane. La prima întâlnire care a avut loc în 1986 s-a hotărât ca următoarele să aibă loc la o cabană din munţii care înconjoară cu dărnicie Valea Jiului; întâlnirile nu erau însoţite de competiţii sportive, iar spre amintire veteranii vor primi câte o insignă, al cărei desen să reproducă o floare din bogata floră a munţilor noştri. Cu excepţia unei singure variante, toate piesele au fost bătute la Monetăria Statului Bucureşti, sunt ovale şi au dimensiunile 36/26 mm şi, cum este normal, unele piese sunt mai reuşite, în schimb, altele lasă de dorit. Aceste piese insignografice au fost gndite și proiectate de către: Nicolae Lazăr, Ion Liciu, Viorel Stroie, Dumitru Antonoiu, Tiberiu Kelemen și Iuliu Hornak. Ediţia a IX-a a avut loc la Cabana Baleia, iar floarea care împodobeşte insigna este narcisa. Insigna a fost bătută în cinci variante de culoare. Pe conturul insignei apare înscrisul DRUMEŢII VETERANI - BALEIA 1994.
Narcisa (genul Narcissus) este un gen de plante originar din nordul Africii, regiunile mediteraneene și Europa Centrală, circa 32 specii erbacee, bulboase. Termenul de narcisă vine de la mitul frumosului tânăr Narcis din mitologia greacă, care s-ar fi îndrăgostit de chipul său. Legenda spune că floarea a apărut la moartea sa, chiar pe mormântul său. În România este vestită rezervația naturală Poiana cu narcise din localitatea Vad, județul Brașov. Un alt loc cu narcise este Rezervația naturală Poiana cu narcise de la Racâș-Hida de lângă satul Racâș, Sălaj. Bulbul este ovoid, rotund, piriform, piriform-lunguleț, globulos-piriform, gros-piriform. Frunzele sunt lat-liniare, puțin canaliculate, glaucesceate, cilindrice, ascuțite la vârf sau ensiforme. Florile sunt, în funcție de specie, mici (miniatur), până la circa 10 cm diametru, tubuloase sau coronate, simple sau involte, albe sau galbene, cu petale albe și coronulă galbenă sau cu coronulă galbenă cu margine roșie etc, cu sau fără miros, cu tulpină unifloră sau multifloră. Elementele florale: 6 stamine, perigon compus din foliole mai mult sau mai puțin asemănătoare, ovate, oblonge sau uneori înguste, dispuse în formă de raze-farfurie, din centrul lor ridicându-se un tub sau un inel numit coronulă, antere mai mult sau mai puțin bilobate. Fructul este o capsulă.
Cabana Baleia a fost cândva principala atracție turistică a Retezatului. Acum mai amintește de ea doar un indicator nou, de pe DN 66, Petroșani – Simeria, amplasat lângă satul Pui. Atât. Nimeni nu mai urcă la cabana Baleia din două cauze care se reclamă, oarecum, una pe cealaltă: cabana este închisă, iar drumul cu caracter rutier este aproape imposibil de parcurs. Proprietarul dă vina pe drum, autoritățile dau vina pe soartă. In ultimii ani, turiști experimentați, mari amatori ai muntelui, au mai urcat la Cabana Baleia, dar au fost dezamagiți. Vechea cabană este închisă și în paragină, iar noua cabană de aici nu e terminată. Cândva Baleia, situata in jumătatea estica a masivului, era principalul punct de atracție al Retezatului pentru turiști. In fiecare sfârșit de săptămână, la Baleia urcau atât hunedoreni cat si turiști din țară. Nu lipseau nici localnicii din comuna Pui care, mai ales vara, organizau aici fel și fel de sărbători și întreceri sportive. O vreme, la Cabana Baleia, sus, la 1400 de metri altitudine, se organiza chiar și un turneu de fotbal între echipele satelor din Pui și Baru. Se zice că declinul cabanei Baleia a început la sfarsitul lui 1963, începutul lui 1964, când s-a dat in folosință viaductul de pe Valea Nucșoarei. Datorita acestui viaduct, drumul spre cabana Pietrele devenise mult mai ușor decât înainte. Traseele de la Pietrele spre principalele vârfuri ale Retezatului sunt mult mai scurte, asa ca lumea a preferat acest loc, in detrimentul cabanei Baleia. Asta cu toate ca, pe vremuri, imi amintesc ca erau aproape in fiecare sfârșit de săptămână peste 100 de turiști care înnoptau la Baleia. Uneori apărea chiar o situație hazlie: unii dormeau pe jos in sala de mese, in timp ce alții luau cina acolo, atât era de aglomerat. Urcam la Baleia cu mașini cu coviltir. Drumul era bunicel, pentru că în principal sindicatele aduceau muncitorii aici pentru distracție si relaxare. Primarul comunei Pui, spune ca, încă din anii ‘80, au început sa se rărească turiștii de la Baleia, fără să dea și o explicație a fenomenului. La începutul anilor 90 cabana s-a închis. Ea a fost apoi cumpărată de la fostul Oficiu Județean de Turism de către un anume Mihai Bărăscu, in 1993, cel care deține si Cabana Gura Zlata si care nu a mai reușit sa o repună in circuit. Nicolae Timaru are acum 86 de ani și încă mai urcă în Retezat, din când în când. A fost cel mai longeviv cabanier de la Baleia și știe prea bine începuturile fostei atracții turistice. “Cabana Baleia a fost inaugurată în 1937 și a fost construită, ca și cea de la Pietrele, la inițiativa Turing Clubului României – filiala Deva. A funcționat până în 1940. Pe perioada războiului, tot cazarmamentul a fost coborât in satul Râu Bărbat. Cabana Baleia s-a redeschis în 1946. Eu am preluat-o în 1949 și am activat acolo cabanier până în 1956. In 1962 s-a închis oficial, dar ea a mai funcționat multă vreme după aceea, neoficial, ca unitate de cazare. Astăzi cabana nefolosită Baleia are termopane însă refugiul pentru turiști, alăturat, nu are ușă.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2022/04/cartofilie-judetul-brasov-apata-budila.html
ÎȚI MULȚUMESC!
Vizualizări: 3
-->
Răspunsuri