Marin Sorescu a fost un scriitor român, membru titular (din 1992) al Academiei Române, care s-a născut la data de 29 februarie 1936 la Bulzești, județul Dolj, într-o familie de țărani, și a decedat la data de 8 decembrie 1996 la București. Între anii 1993 – 1995 a ocupat funcția de ministru al Culturii, fără afiliere politică. A urmat cursurile școlii primare în satul natal, apoi a continuat studiile la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova și ulterior - Școala medie militară din Predeal. Studiile universitare le-a făcut la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, la Facultatea de Filologie (1955-1960), licențiat în limbi moderne. În 1992, și-a susținut doctoratul în filologie la Universitatea din București, cu teza ”Insolitul ca energie creatoare, cu exemple din literatura română”.Marin Sorescu debutează la vârsta de 28 de ani, cu volumul de parodii "Singur printre poeți". Până la moartea sa (în 1996) mai publică încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei românești contemporane. Marin Sorescu a excelat în poezii parodice, a dat aproape echivalențe la versuri de Maria Banuș, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, a compus excelente parodii la cantecele lui Miron Radu Paraschivescu, versurile lui Ion Horea, Adrian Păunesci și încă alții. Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic și degajat trezind în cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici ("Unde fugim de acasă?" - 1967, "Cirip-ciorap" - 1993). La moartea scriitorului au rămas în manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal și roman. Enumăr mai jos doar câteva dintre creațiile marelui scriitor Marin Sorescu:
- Poezie:
- Singur printre poeți – 1964
- Tinerețea lui Don Quijote - 1968
- Trei dinți din față – 1977
- Fântâni în mare – 1982
- Poezii alese de cenzură - 1991
- Efectul de piramidă - 1998
- Încoronare – 2000
- Romane:
- Trei dinți din față - 1978
- Viziunea vizuinii - 1982
- Japița – 1999
- Teatru:
- Iona – 1968
- Paracliserul - 1970
- Setea muntelui de sare – 1974
- Matca – 1976
- Desfacerea gunoaielor - 1994
- Traduceri:
- Lirice de Boris Pasternak – 1969
- Situația de Lisandro Oterro - 1969
- Flori de prun de Tan Swie Hian – 1996
- Petersburg de Andrei Belîi- 1999
Pentru întreaga creație a fost multiplu distins și recompensat:
- Premiul Academiei Române – 1968 și 1977
- Medalia de aur pentru poezie "Napoli ospite", 1970 – Italia
- Premiul Academiei Române pentru dramaturgie, 1970
- Premiul "Le Muse", acordat de Accademie delle Muse, - 1978 – Florența
- Premiul Internațional de Poezie "Fernando Riello" – 1983 – Spania
- Premiul Herder, acordat de Universitatea din Viena – 1991 - pentru întreaga activitate
- Premiul Uniunii Scriitorilor din România - de șase ori, pentru poezie, teatru și critică literară
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2022/12/monede-euro-franceze-de-colectie-23.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri
FRUMOS!