Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri. Organizația Mondială a Turismului (O.M.T.) definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizitată.” Turismul a devenit o activitate de recreere globală populară. Turismul este ramura economică cea mai puternică pe plan mondial. În 2004 s-au obținut în acest sector, conform O.M.T. circa 623 miliarde de dolari americani. Cu aproximativ 100 milioane de angajați la nivel mondial, turismul se evidențiază și ca cel mai important angajator.Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate. Traversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil, incluzând frumoșii și împăduriții Munți Carpați, Coasta Mării Negre și Delta Dunării. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele, unde oamenii de acolo trăiesc și mențin pentru sute de ani tradițiile. În România este o abundență a arhitecturii religioase și a orașelor medievale și a castelelor, ce accentuează și valorifică potențialul turistic al României. Turismul este o activitate relaxantă, mult apreciată de locuitorii Văii Jiului - mari amatori de drumeţii şi buni cunoscători ai frumuseţilor naturii. În anul 1986, la sfârşitul verii, un grup de pasionaţi şi împătimiţi ai drumeţiilor montane, în frunte cu Aurel Dula şi Vasile Pollak, propun organizarea unei întâlniri anuale a veteranilor în ale drumeţiilor montane. La prima întâlnire care a avut loc în 1986 s-a hotărât ca următoarele să aibă loc la o cabană din munţii care înconjoară cu dărnicie Valea Jiului; întâlnirile nu erau însoţite de competiţii sportive, iar spre amintire veteranii vor primi câte o insignă, al cărei desen să reproducă o floare din bogata floră a munţilor noştri. - Prima întâlnire a avut loc la Cabana Buta din masivul Retezat în anul 1986. Piesele de mai sus s-au realizat în anul 2004 cu ocazia întâlnirii de la Cabana Brădet. Piesle au forma ovală cu dimensiunile de 36 x 26 milimetri și ăn centrul aversului prezintă floarea – Garofița de munte, o comoară a florei montane a acestei zone.
Garofița de munte (Dianthus tenuifolius) este o plantă erbacee cu flori din familia Caryophyllaceae. Ea are tulpini subțiri care uneori pot avea și 300 milimetri, adesea formând tufe. La capătul superior al tulpinii se găsește câte una-patru flori cu diametrul de circa 15–25 milimetri care are cinci petale în stea și colorate în roșu-purpuriu. Petalele sunt dințate și lățite la vârf, cu perișori. Caliciul este îngust, tubulos, acoperit cu câțiva solzi bruni, ascuțiți la vârf. Garofița de munte înflorește în lunile iunie-iulie. Frunzele sunt înguste, așezate în perechi; cele de la baza tulpinii sunt mai numeroase și ierboase. În România planta crește prin locurile ierboase și stâncoase din Carpații Orientali, Meridionali și Apuseni. Garofița de munte este o plantă endemică pentru munții Carpați.Se vorbește de endemism atunci când o specie de organisme își are arealul de răspândire doar pe o anumită suprafață geografică restrânsă, bine definită, precum o insulă, o pădure, un lac sau o altă zonă sau habitat bine determinat.
Cabana “Bradet” - odata locul de agrement preferat de locuitorii municipiului Petrosani - a ajuns o ruina ce adaposteste tone de deseuri si prea putini mai sunt cei care astăzi urca aici pentru o gura de aer. Baza este napadita de gunoaie ca intreg drumul ce duce spre fosta cabană Brădet. Desi se aflata la nici un kilometru de Petrosani, baza de agrement Bradet a fost abandonata odata cu preluarea in administrare de autoritatile locale. Altadata o adevarata oaza de verdeata, zona este acum o ruina plina de gunoaie si caini comunitari. Drumul care trecea printr-o padurice a devenit aproape impracticabil, iar daca urci cu masina si nu esti foarte atent risti sa nu mai iesi dintre gropile care s-au format. Zeci de metri de zona verde au ajuns gropi de gunoi pentru deseuri rezultate din constructii, in timp ce un deal a devenit pista pentru motociclisti sau biciclisti. Din fostul restaurant nu a ramas mai nimic, iar cabana e distrusa. Au disparut usile, ramele de la geam, chiar si acoperisul cabanei in anumite portiuni, iar fostele camere au fost demolate. Cu toate acestea, zona este vizitata mereu de turisti si oameni ai locului care raman dezamagiti. Autoritatile de la Petrosani vorbesc despre planuri de reabilitare, dupa ce au incercat in repetate randuri sa vanda baza de agrement unui investitor, dar de fiecare data fara succes din cauza pretului mare pe care l-au cerut. In ultimii ani, zona de agrement a fost inclusa intr-un amplu proiect de dezvoltare urbana si revitalizarea centrului civic al municipiului Petrosani, iar autoritatile locale vor sa construiasca din bani europeni un mini-sat de vacanta unde accesul sa se faca cu autobuze ecologice. Toate acestea insa doar daca vor fi bani.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2022/07/intra-italia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri