Slănic-Moldova (în trecut - Băile Slănic și Slănic, în limba maghiară –Szlanikfürdő), este un oraș - stațiune balneo climaterică, din județul Bacău, care include și localitățile: Cerdac și Cireșoaia. Orașul se află în partea de sud-vest a județului, la limita cu județul Covasna, în bazinul râului Slănic (un afluent al Trotușului), la poalele Munților Nemira din Carpații Orientali la o altitudine de circa 530 m, într-o vale înconjurată de păduri de fagi și brazi.
Orașul este deservit de șoseaua națională DN12B, care duce spre nord-est la Târgu Ocna, unde se termină în DN12A. Pe teritoriul orașului se află două zone protejate:
- calcarele cu Litothamnis din localitatea Cireșoaia
- tuful de la Falcău (niște roci speciale)
Compoziția și structura solului constă în terenuri terțiare vechi. În mod special, două formațiuni răspândite în Carpații Orientali alternează de la gura râului până dincolo de izvoarele din stațiune, acestea fiind gresia de Kliwa sau Tisești și șisturile disodilice cu schelete de pești, ambele aparținând perioadei oligocene, iar spre partea muntoasă mai sus de izvoare, alcătuind mai ales masivul Șandorului se remarcă o altă formațiune mai veche: gresia de Uz sau de Tarcău, ca vârstă aparținând perioadei eocenice.
Toate aceste formațiuni dețin proprietăți deosebite, în special gresia de Tisești. Aceasta este formată din straturi puternice de gresie fină, silicioasă, fiind foarte dură. Se presupune a fi formată din cimentarea nisipurilor unei plaje marine în continuă retragere în timpurile terțiare vechi.
Între culmea Dobrului și coama Cheșcheșului, valea Slănicului creează o mare despicătură în formațiunea gresiei de Uz, care dă o impresie vizuală de masivitate, între punctul „Cascadă” spre fundul văii și pe văile afluenților. Relieful regiunii prezintă un contrast izbitor de forme.
Pantele de peste 200 m sunt anevoioase și uneori imposibil de urcat. De la altitudinea de 600 m în zona izvoarelor principale ale râului și la 700 m în zona băilor orizonturile se deschid, iar pantele abrupte devin mai domoale până spre creste.
Culmea de sud, de pe partea dreaptă râului Slănic, este mai unitară și e cuprinsă între vârful Coșna (cu formă conică) și golul Păltiniș, de la sud de stațiune, asemănându-se cu un plai slab ondulat, cu podișuri largi (Saroșa) și cu piscuri mai înălțate. Între cele două vârfuri (Coșna – 772 m și Panțirul – 772 m) plaiul se menține la altitudinea de 700 m.
Se mai remarcă vârfurile Ungureanu (779 m), Bolohan (764 m), Vrânceanul (781 m). Culmea de nord, care începe de la Târgu Ocna, are o identitate perfectă de formă și înălțime precum și culmea sudică. Prezintă vârfurile: Cireșoaia (772 m) și Panțirul (720 m). O curmătură a culmii se vede la Cerdac, făcută de pârâul Bâtca.
O înălțare bruscă de aproximativ 150–200 m se observă pentru ambele culmi, cu vârfurile Pravila la nord și Păltiniș la sud cât și pentru culmile din jurul stațiunii. Numeroși afluenți ai râului Slănic despart creste netede cu podișuri relativ largi, ce se mențin între 850–1000 m altitudine. La N-V de stațiune se ridică pantele abrupte ale Pufului (930 m), lăsând în împrejurul său un larg podiș (850 m) de la care pleacă o culme slab ondulată, lăsându-se spre râul Dofteana, cu culmea Cheșcheșului iar la nord-vest o altă culme de aceeași înălțime ce se îndreaptă către vârfurile Șandor și Nemira.
De la vârful Puf, coama Cheșcheșului este îndreptată în două trepte tot către vârful Șandor. Pe partea dreaptă se remarcă culmi scurte ca Șivie cu vârful Cerbului, Păltinișul cu Cernica și mai sus plaiul neted al Dobrului. Stațiunea se află la adăpost de curenții de aer, fiind aflată în versantul estic al Carpaților Orientali. Se remarcă un climat de tranziție între dealuri și subalpin, cu veri puțin mai reci (17,8 °C, media temperaturii în luna iulie) și ierni blânde (-4 °C, media temperaturii în luna ianuarie), fiind avantajată față de alte stațiuni situate în depresiunile Carpaților.
Aerul este puternic ionizat, bogat în aerosoli rășinoși și aromați. Staţiunea Slănic Moldova este renumită pentru cele 20 de izvoare de ape carbonatate, bicarbonatate, uşor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice şi oligominerale, izvoare descoperite încă din anul 1801. În anul 1852 s-au efectuat primele teste chimice, iar în 1877 au apărut primele instalaţii balneare.
De-a lungul timpului, calităţile apelor minerale descoperite aici au fost confirmate prin medaliile obţinute la expoziţiile internaţionale de la Paris, Viena, Frankfurt. Botezată “Perla Moldovei”, Slănic Moldova asigură tratament pentru tulburări digestive (gastrite cronice hipo- şi hiperacide, ulcere gastrice şi duodenale, afecţiuni stomacale postchirurgicale, colite cronice atipice, colon inflamabil, constipaţie cronică), boli hepatobiliare (dischinezie biliară, colicistită cronică cu sau fără calculi, stări postoperatorii în boli ale ficatului), boli metabolice şi nutriţionale (diabet melitus, forme uşoare şi intermediare, obezitate), boli ale rinichiului şi urinare (stări de după tratamentul infecţiilor urinare, acolo unde nu au existat leziuni sau dereglări renale).
Cura externa cu apele minerale de la Slănic Moldova ajută la tratamentul bolilor reumatismale degenerative și diartritice, al celor cardiovasculare și respiratorii (astma alergică, traheobronsite cronice, rinosinuzite cronice, emfizem pulmonar), tratamentul bolilor endocrine (stări prepubertale la copii hiperactivi), al bolilor ginecologice (sindrom ovarian menopauzal) și al altor boli.
Primăria Slănic Moldova a cumpărat izvoarele de apă minerală din localitate. Pentru prima dată de la descoperirea lor, izvoarele din renumita stațiune Slănic Moldova au trecut în proprietatea Primăriei și a Consiliului Local, ceea ce constituie o garanție a faptului că de acum înainte nu vor mai exista blocaje în funcționarea acestora.
Până la naționalizare, ele au aparținut Epitropiei Spitalelor „Sfântul Spiridon”, apoi au trecut în proprietatea Întreprinderii Balneo-Climaterice (IBC), care după 1989 s-a privatizat și s-a transformat în SC Perla Moldovei SA. După intrarea în faliment a Perlei Moldovei, izvoarele au trecut în proprietatea unor persoane private, care le-au administrat și folosit după bunul lor plac sau după interesele de moment.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
https://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2019/02/tableta-cu-stiri-neconventionale-105.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri