Înainte de anii 1900, destul de timid, în teritoriile româneşti au început să-şi facă apariţia asociaţii şi cluburi de turism, ce s-au dedicat în activitatea pentru drumeţiile şi ascensiunile montane. Între ele se remarcă: Clubul Alpin al Transivaniei, fondat la Braşov în 1873; Erdély Kárpáti Egyésület (EKE), (Societatea Carpatină Ardeleană), fondată la Cluj în 1891; Asociaţia Carpatică a Transilvaniei, fondată în 1880 la Sibiu; Societatea Carpatină Sinaia, fondată în 1893; Societatea Turiştilor din România, fondată la Bucureşti în 1903. După primul Război Mondial, numărul iubitorilor de drumeţii montane creşte, apărând noi asociaţii, create în sprijinul acestora: Societatea Hanul Drumeţilor, fondată în 1920; Touring-Clubul României, fondat în 1926; Asociaţia Drumeţilor din Munţii României, fondată în 1929; Clubul Alpin Român, fondat în 1936, etc. Pe lângă organizarea de excursii în munţii Carpaţi, organizaţiile şi asociaţiile montane au avut ca scop amenajarea de trasee montane, dar şi construirea de cabane şi refugii montane, atât pentru membri cât şi pentru iubitorii de munte. În perioada interbelică, unele asociaţii, preluând tradiţia de la cluburile de turism din Europa centrală (Austria, Elveţia, Germania), au început să ofere membrilor însemne –mărturii ale locurilor pe unde aceştia au ajuns. Însemnele sunt sub forma unei insigne metalice, ce se ataşa cu ajutorul unor cuişoare la obiectul de sprijin al călătorului – bastonul. În general, aceste insigne, erau ornamentate cu imagini simbol ale locului sau evenimentului pentru care au fost create. Insigna prezentată mai sus a fost emisă în anul 1936 cu ocazia Jamboreei de la Brașov. Ea are forma unui scut cu dimensiunile de 45 x 26 milimetri, este confecţionată din alamă argintată, iar ca sistem de prindere, are trei orificii, câte două în partea superioară şi unul în partea inferioară. În imagine este simbolizat un vultur ce are pe piept un scut cu emblema oraşului Braşov, iar în gheare ţine câte un crin – simbolul cercetaşilor. În partea superioară este trecut textul A 4-a Jamboree, iar în partea inferioară Braşov 1936. A patra jamboree nationala s-a desfasurat intre 9 si 27 august 1936 la Brasov, in Poiana. La buna desfasurare a evenimentului au contribuit autoritatile locale (primaria si prefectura) si cercetasii brasoveni (Legiunea Brasov si comandantii de legiune si cohorta, dr. Sterie Stinghe si Stefan Furnica). Festivitatea de deschidere a fost onorata de prezenta regelui Carol al II-lea. Dupa ce din 1934 Cercetasia fusese inclusa in Oficiul de Educatie al Tineretului Roman (OETR), jamboreea de la Brasov precede cu numai cateva luni reorganizarea Străjii Țării (ianuarie 1937) si desfiintarea OETR (implicit si a cercetasiei). Anul 1936 este varful coabitarii strajeriei cu cercetasia. Notiunea de strajer incepe sa fie folosita din ce in ce mai des, anuntand schimbarile iminente.
La Serbarile Restauratiei din acelasi an (8 Iunie 1936) regele Carol al II-lea apare in uniforma de strajer, iar principele Nicolae in uniforma de cercetas. SURSA – NET: https://cercetasia.blogspot.com/2011/03/jamboreea-de-la-brasov.html Blazonul unui oraș este mai mult decât un ansamblu de semne și simboluri convenționale specifice comunității locale. Acesta ascunde întâmplări și personaje istorice importante, dar și legende transmise prin viu grai de strămoșii noștri. Singura emblemă color din Brașov se află pe fațada principală a Casei Sfatului, devenită azi sediul Muzeului de Istorie. Aceasta este alcătuită dintr-un scut albastru pe care se află un trunchi de copac argintiu, ale cărui rădăcini ies dintr-o coroană aurie. Orașul presărat cu monumente și clădiri în stil gotic, baroc sau renascentist are o emblemă veche de peste 1.000 de ani. Coroana reprezintă simbolul puterii, iar trunchiul de copac cu cele 13 rădăcini este simbolul celor 13 comunități rurale din Țara Bârsei. Totodată, rădăcinile sunt atribuite locuitorilor din ținutul Bârsei, preocupați de munca pământului și comercializarea produselor la oraș. Ele întăresc cetatea și susțin trunchiul – simbol al orașului Brașov. Emblema se mai distinge și printr-o coroană argintie cu 7 turnuri, ce înnobilează armonios scutul albastru. La rândul lor, turnurile fac referire la municipiile reședință de județ. În ansamblu, sigla Brașovului poate fi descrisă prin următoarea afirmatie: „Intelepciunea și Puterea conduc de-a pururi Cetatea.”
Prezint aici o istorie romanțată a simbolisticii vechii steme a orașului Brașov: Înainte de stabilirea germanilor în Transilvania, regele maghiar Solomon a purtat război împotriva cumanilor pe care i-a alungat în final peste graniță. La un moment al acestei lupte ploaie de săgeți se abăteau mai mult asupra regelui deoarece el se făcea cel mai vizibil prin strălucirea coroanei pe care o purta pe cap, coroana dându-l de gol în fața inamicului. Înțelegând pericolul, regele și-a depus coroana pe trunchiul retezat al unui copac, mai precis peste buturuga ce rămăsese din falnicul copac, el nemaifiind atât de vizibil. Astfel a evitat regele Solomon potopul de săgeți și a reușit să se retragă, abandonându-și coroana în acea pădure. Coroana regală a rămas neobservată mulți ani pe trunchiul de copac, până când au găsit-o sașii. Aici teutonii au construit cetatea Brașovia și în jurul acesteia s-a constituit o comunitate umană. Pe locul unde s-a găsit coroana s-a ridicat primăria comunității care s-a denumit Kronstadt (Orașul coroanei). Mai târziu toate clădirile, drapelele și scuturile orașului s-au decorat cu coroana pe trunchiul de copac cu rădăcini și apoi s-a încercat interpretarea stemei: Rădăcinile acesteia reprezintă cele 13 comunități rurale săsești din Țara Bârsei, ale căror locuitori, asemenea rădăcinilor, lucrează în pământ și își duc produsele la oraș. Așa cum rădăcinile nu doar susțin trunchiul copacului, ci îl și întăresc, pentru a nu putea fi doborât de furtuni, așa ajută și comunitățile săsești orașul și îl feresc de pieire. Așa cum rădăcinile unui copac nu sunt observate, așa e trecută cu vederea și munca tăcută a țăranilor. Trunchiul puternic simbolizează orașul: scoarța aspră și tare se aseamănă cu zidurile orașului și bastioanele. Coroana se aseamănă cu regele. Pe trunchi, coroana poate sta în siguranță, așa cum și regele se poate baza pe susținerea și loialitatea orașului Brașov și a sașilor.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2024/03/schwarzenberg-austria.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri