Produsul de mai sus este o medalie care s-a realizat în anul 2023 la Monetăria Statului pentru a celebra Farul Gura Portiței din județul Tulcea. Acest far face parte din sistemul de semnalizare maritimă de pe țărmul românesc al Mării Negre, asigurând desfășurarea navigației în bune condiții. Medalia este realizată în două variante de metal compoziție și are următoarele caracteristici tehnice:
- Anul emiterii – 2023
- Emitent – Monetăria Statului
- Seria – farurile României
- Tema – farul Gura Portiței
- Material (compoziție) – argint cu titlul de 99,9% sau aliaj de cupru
- Forma – rotundă
- Diametrul – 37 milimetri
- Greutatea – 31,1 grame cea de argint, necunoscută cea din aliaj de cupru
- Calitatea – Proof
- Tiraje – 60 bucăți cea de argint și 40 bucăți cea din aliaj de cupru
- Prețuri unitare de achiziție cu TVA inclus, de la magazinele bucureștene ale Monetăriei Statului – 2000 lei pentru cea de argint și 950 lei pentru cea din aliaj de cupru.
***
În anul 1944 a intrat în funcţiune Farul Gura Portiţei. El a fost modernizat în anii 1952 şi 1958. Datorită inundării vechiului amplasament, farul a fost mutat, în anul 1966, pe malul sudic al fostului canal Gura Portiţei. În anul 1977 a suferit o nouă inundaţie şi a fost din nou mutat pe malul nordic al fostului canal Gura Portiţei. Astăzi el este amplasat în punctul φ = 44º40'31"N, λ = 28º59'14"E, are o lumină albă cu sclipiri, perioada 9 s, vizibilitatea 10 Mm, înălţimea luminii 22 m, înălţimea construcţiei 23 m. Turnul farului este o construcţie metalică cu zăbrele în benzi orizontale albe şi negre şi o cupolă de culoare albă. Până în anul 1994 farul a funcţionat pe acetilenă, an în care a fost racordat la reţeaua electrică naţională.
Gura Portiței este o mică stațiune pe litoralul Mării Negre, situată pe o fâșie îngustă de nisip, între Marea Neagră și limanul Golovița din Delta Dunării. Inițial a fost un sat pescăresc și cherhana aflat sub administrația comunei Jurilovca, județul Tulcea. Gura Portiței (Portița) este cunoscută astăzi ca una dintre cele mai retrase (și încă relativ liniștite) destinații turistice de pe litoralul românesc. Accesul se face de regulă cu vaporașul, de la Jurilovca, cu autovehicule speciale se poate ajunge și pe drumul de coastă, fie de la Vadu, Constanța, pe la Periboina, fie de la Sfântu Gheorghe, Tulcea. Denumirea Gura Portiței desemna comunicarea existentă inițial între limanul Golovița și Marea Neagră, închisă în anii 1970, ceea ce a transformat Golovița într-un lac închis, cu apă în curs de desalinizare și eutrofizare. Lacul comunică la nord (liber) cu lacul Razim, iar la sud cu limanul Sinoe, printr-un sistem de ecluze. Zona este o parte a „Rezervației biosferei Deltei Dunării”.
Jurilovca este o comună din județul Tulcea care include și satele: Sălcioara și Vișina. La 6 km de satul Jurilovca, pe malul înalt și abrupt al lacului, se află ruinele parțial dezvelite și restaurate ale fortăreței greco-romane Arganum (secolele VII î.C. - VI d.C.). Se mai văd și azi o poartă a cetății, zid, străzi, basilici paleocreștine, valuri de apărare din pământ ș.a. Comuna Jurilovca a fost întemeiată de lipoveni în pragul secolului al XIX-lea, prima atestare documentară datând din 1826. Deși la începuturile sale era un mic cătun, așezarea s-a dezvoltat devenind la sfârșitul secolului al XIX-lea un centru important al pescuitului în zona Deltei, în prezent este cea mai mare comunitate de pescari din Deltă, centru de colectare și prelucrare a peștelui, precum și un punct de atracție turistică. Comunitatea celebrează sărbătorile religioase după calendarul Iulian, care este decalat cu 14 zile fata de calendarul Gregorian (de exemplu, Anul Nou se serbează pe 14 ianuarie). Cea mai importantă sărbătoare religioasă lipovenească este Acoperământul Maicii Domnului -"Pokrov" - (14 octombrie), zi în care lipovenii celebrează și Ziua Peștelui, sărbătoare ce durează trei zile. Un alt aspect important care care contribuie la unicitatea comunității este portul tradițional lipovenesc, acesta fiind obligatoriu în biserică. Casele rușilor-lipoveni prezintă de asemenea anumite particularități, culorile fațadei fiind în general alb și albastru, iar acoperișul este făcut din stuf. La recensământul din anul 2011 comuna număra: 59,82% - români, 37,28% - ruși lipoveni și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei Jurilovca astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 51,25%, adventiști de ziua a șaptea – 4,95%, ortodocși de rit vechi – 40,45% și restul – nedeclarată sau altă religie.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2023/11/bolsward-olanda.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri