Produsul de mai sus este o medalie realizată la Monetăria Statului care ne prezintă Farul maritim de la Mangalia, județul Constanța. Acest far face parte din sistemul de semnalizare maritimă de pe țărmul românesc al Mării Negre, care asigură desfășurarea navigației în bune condiții pe mare, alături de farurile de la: Tuzla, Constanța, Midia, Gura Portiței, Sfântu Gheorghe şi Sulina. Medalia s-a realizat în două variante de metal compoziție (argint și aliaj de cupru) și are următoarele caracteristici tehnice:
- emitent – Monetăria Statului
- tema – Farul maritim de la Mangalia, județul Constanța
- material (compoziție) – argint cu titlul de 99,9% și aliaj de cupru
- forma – rotundă
- diametrul – 3 milimetri
- greutatea – 31,1 grame (argint) și necunoscută (aliaj de cupru)
- calitatea - proof
- tiarje – 60 exemplare (argint) și 40 exemplare (aliaj de cupru)
- prețuri unitare de achiziție de la magazinele bucureștene ale Monetăriei Statului, cu TVA inclus – 2000 lei (cea de argint) și 950 lei (cea din aliaj de cupru)
Farul de la Managalia a fost dat în folosință în anul 1958 și are următoarele coordonate geografice: longitudine - 43º48'39"N și latitudine - 28º33'30"E. Farul emite grupuri de câte două sclipiri la interval de 5,5 secunde, vizibile de la depărtarea maximă de 22 mile marine (1 milă marină = 1852 metri). Înălţimea luminii de la nivelul mării este de 72 metri, iar înălţimea propriu-zisă a construcţiei este de 42 metri. Turnul farului este de formă paralelipipedică, de culoare albă, din piatră, având în vârf o cupolă rotundă, albă.
Mangalia (în turcă Mankalya) este un municipiu (din anul 1995) în județul Constanța, situat pe litoralul Mării Negre, la 40 km sud de orașul Constanța și 14 km față de granița cu Bulgaria. În structura municipiului Mangalia sunt arondate și localitățile: Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp, Saturn și Venus. Localitatea este menționată sub numele de Pangalla sau Pancalia în portulanele genoveze din secolul al XIII-lea. Forma „Mangalia” apare prima dată în anul 1593. Asemănarea cu denumiri tătărești din Bugeac (Coștangalia, Șamangalia, Gioltaigalia) și prezența, de multe veacuri, a unei importante comunități de tătari în oraș, atestă originea tătărească a denumirii. Anterior secolului al XIII-lea, localitatea apare sub numele antic de Callatis (Callata în portulanele genoveze, uneori între paranteze sub Pangalla sau Pancalia). Callatis a fost o colonie a cetății grecești Heraclea Pontica (azi Ereğli în Turcia) din secolul al VI-lea î.Hr.. Portul și jumătate din orașul din antichitate sunt acum acoperite de ape. În ciuda inevitabilelor războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200 de ani, uneori liber, alte ori sub stăpânirile succesive ale perșilor, ale macedonenilor, ale dacilor sau romanilor. Cetatea, însă, este distrusă odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele VIII - IX, din ea rămânând o simplă așezare de pescari. Situația însă se schimbă odată cu alipirea Dobrogei la România, în anul 1878. În perioada 1890-1892 localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germanii dobrogeni. Majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania, sub lozinca Heim ins Reich (acasă în Reich). Mangalia devine un port modern (al doilea port maritim după Constanța), cu vreo 3000 de locuitori permanenți în 1938, dar care devin peste 10000 vara. Orașul crește rapid mulțumită plajei de la Tatlageac-Comorova, ce se întinde pe mai mulți kilometri între capurile Schitu și Baglaru (azi, Aurora). După cel de-al doilea război mondial zonă militară de frontieră și turismul stagnează timp de zece ani. În anul 1954 este din nou deschis tuturor; începând din anul 1962 orașul intră în atenția guvernului, devenind un important centru turistic: în pădurea Comorova, de-a lungul mării, sunt construite cele șase stațiuni balneoclimaterice și de agrement Olimp, Neptun, Juoiter, Cap Aurora, Venus și Saturn, în timp ce vechiul și pitorescul oraș, tipic dobrogean, este în mare parte distrus și înlocuit prin construcții moderne, într-un stil funcțional care se poate găsi oriunde în lume. La recensământul din anul 2011 orașul număra 36364 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002), dintre care; români – 82,4%, turci – 4,05%, tătari – 3,25% și restul – necunoscută sau altă etnie. Structura confesională aproximativă a populației orașului, astăzi se prezintă astfel: ortodocși – 81,22%, musulmani – 7,52% și restul – nedeclarată sau altă etnie. Principalele atracții turistice ale orașului sunt:
- Moscheea Esmahan Sultan
- Muzeul de arheologie Callatis
- Monumnetul eroilor
- Muzeul Marinei
- Mormântul creștin cu psalmi
- Herghelia Mangalia
- Rezervația naturală Hagieni
- Biserica Sfânta Mina
- Peștera Movile
- Pădurea Comorova
- Mormântul cu papirus
- Edificiul bizantin
- Cetatea callatis
- Peștera Limanu
Aici sau născut: regizorul de film Gheorghe Vitanidis (1929 – 1994) și cântăreața “Inna”, pe numele real Elena-Alexandra Apostoleanu (născută 1986)
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2024/03/hemiksem-belgia.html
ÎȚI MULȚUMESC
-->
Răspunsuri