Medalia de colecție – Forțele Aeriene Române a fost creată pentru toți cei care vor să aibă în colecția personală de articole specifice, o medalie care are pe o față Stema României și pe cealaltă Emblema Forțelor Aeriene Române. Deasemenea medalia este des folosită ca schimb între participanții diferitelor activități comunne de specialitate. Medalia este confecționată de o firmă privată și are următoarele caracteristic tehnice:
- material compoziție – aliaj de zinc
- forma – rotundă
- diametrul – 4,6 centimetri
- grosimea – 5 milimetri
- ambalaj – cutie transparentă
- preț unitar de vânzare – 59,99 lei
***
În anul 1993 a luat ființă Statul Major al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene, devenit în anul 2000 Statul Major al Forţelor Aeriene. Acest organism are menirea de a coordona apărarea spaţiului aerian al României. Misiunea forțelor aeriene române este apărarea spatiului aerian national cu mijloace aer-aer si sol-aer, sprijinul celorlalte categorii de forte si al autoritatilor locale in situatii de urgenta. Forțele Aeriene Române reprezintă aviația militară a Armatei Române. Înființată oficial la 1 aprilie 1913, prin aprobarea Legii privind Organizarea Aeronauticii Militare de către Parlamentul României, istoria aviației militare române începe odată cu Ordinul nr. 7925/5 noiembrie 1909 prin care se ordona Arsenalului de Construcții al Armatei din București construirea unui avion după indicațiile și sub supravegherea lui Aurel Vlaicu. În prezent, Forțele Aeriene Române au un efectiv de 9700 de persoane și 158 de aeronave, fiind într-un proces de modernizare și reorganizare. Structura actuală a forțelor aeriene române, astăzi se prezintă aproximativ astfel:
- Structuri operaționale
- Baza 57 Aeriană “Mihail Kogălniceanu” – Mihail Kogălniceanu
- Baza 71 Aeriană “General Emanoil Ionescu”– Câmpia Turzii
- Baza 86 Aeriană “Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță” – Fetești
- Baza 95 Aeriană “Erou căpitan aviator Alexandru Șerbănescu”– Bacău
- Baza 90 Transport Aerian “Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu” – Otopeni
- Baza 91 Logistică – București
- Brigada 76 CSR “Dacia” (Cercetare, Supraveghere şi Recunoaştere)
- Brigada 1 Rachete Sol-Aer “General Nicolae Dăscălescu”
- Structuri ajutătoare
- Centrul 85 Comunicații Aero și Informatică „General Doroftei Ghermănescu", București
- Centrul 70 Geniu “General-maior Gheorghe Teodorescu” - Pantelimon
- Colegiul Național Militar “Mihai Viteazu” – Alba Iulia
- Școala Militară de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor Aeriene “Traian Vuia” - Boboc
- Baza Aeriană de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic “Aurel Vlaicu” - Boboc
- Centrul Național de Instrucție pentru Apărare Antiaeriană “General de brigadă Ion Bungescu” – Capul Midia
- Academia Forțelor Aeriene “Henri Coandă” – Brașov
- Muzeul Național al Aviației Române – București
Stema României, adoptată de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992, constă într-un vultur sau o acvilă pe un scut, având aripile deschise; în cioc ține o cruce, pe cap coroana de oțel a României, iar în gheare o sabie și un sceptru. Între aripile protectoare se află un scut împărțit în cinci părți cuprinzând stemele celor 5 regiuni istorice:
- Stema Țării Românești, cu capul conturnat, având în cioc o cruce, la dreapta un soare, la stânga o lună crai nou. Prima versiune este atestată pe un document din 20 ianuarie 1368 emis de domnul Vladislav I.
- Stema Oltenie. În 1872 pe emblema Principatelor Unite a fost introdus separat, în afara vulturul Munteniei și bourului moldovenesc și simbolul Olteniei, pe un fond roșu, un leu încoronat ieșea dintr-o coroana antică și o stea, totul din aur. Din 1921 ea a căpătat forma de azi, în cartierul al treilea, pe fond roșu, un leu ieșind dintr-un pod (podul de la Drobeta, ambele de aur).
- Stema Moldovei în varianta de pe stema României, capului de bour îi este asociată, pe lângă luna crai-nou și roza, o stea în locul soarelui atestat pe hrisovul din 30 martie 1392, dat de domnul Roman I.
- Stema Transivaniei, scut împărțit în două câmpuri: în câmpul superior era o jumătate de acvilă, cu zborul desfăcut, ieșind din linia de demarcație, iar în câmpul inferior, turnuri de cetate, ultimele amintind de numele german al Transilvaniei, Sibenburger („Șapte cetăți”), nume atestat din anul 1296. Stema Transilvaniei este atestată din secolul al XVI-lea.
- Banatul, Crișana și Maramureșul nu au avut steme, dar pe data de 23 iunie 1921 a fost stabilit ca stema Olteniei să fie atribuită și Banatului, iar stema Transilvaniei să fie atribuită și Crișanei și Maramureșului.
- Stema Dobrogei constă din doi delfini afrontați, pe fond de azur, dispuși cu capul în jos. Simbolul a fost introdus pe stemă în 1872, și reprezenta inițial „Ținuturile Mării”, întrucât la acea dată România nu deținea și nu revendica Dobrogea, având însă ieșire la Marea Neagră prin fâșia Cahul-Bolgrad-Ismail. După 1878, când România a schimbat acest teritoriu cu Dobrogea de Nord, însemnul heraldic se referă la aceasta din urmă.
La baza stemei actuale stă stema României interbelice, care a fost proiectată în anul 1921 de heraldistul clujean Jozsef Sebestyen, la cererea regelui Ferdinand al României. Stemei actuale îi lipsește, față de stema interbelică, scutul mic, argintiu-negru din interior (simbolul heraldic al Casei de Hohenzollern). Crucea de deasupra coroanei nu era o cruce simplă, ci era crucea decorației “Trecerea Dunării”. Un proiect de lege, care pune Coroana de Oțel, simbolul suveranității (independenței) României, pe capul acvilei din stemă (unde nu a fost niciodată), a fost adoptat de camerele Parlamentului în prima jumătate a lui 2016. Legea a fost promulgată la 11 iulie 2016 de către președintele Klaus Iohannis. Deși proiectul a fost bine primit de public, ca un prim pas spre îndelung-așteptata recuperare a simbolurilor heraldice românești normale, care au semnificație istorică, el a primit și critici pentru că nu reașează Coroana de Oțel în locul ei firesc, deasupra scutului albastru: în Stema Regală, Coroana de Oțel timbra scutul mare, având o dimensiune generoasă, iar acvila romană purta pe cap o coroană de aur mică (numită „coroană regală de aur” în Legea din 1921), de forma celei din decorația “Trecerea Dunării”.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2024/01/siam.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri