Produsul medalistic de mai sus s-a realizat în amintirea celui de-al XXVI-lea Simpozion Naţional SIRAR (Societatea de istorie și retrologie agrara româna), care a avut loc la Bacău în vara anului 2018. Retrologia agrara este stiinta care se ocupa cu studiul experientei umane acumulate in legatura cu preocuparile de actualitate sau de viitor ale omenirii in domeniul agrar. Simpozionul a fost organizat de Filiala Bacău a SIRAR, în colaborare cu Consiliul Judeţean, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău şi Asociaţia Arhiviştilor Bacău, cu sprijinul mai multor societăţi agricole din judeţ şi din ţară, și a fost dedicat, în exclusivitate, marcării bicentenarului naşterii lui Ion Ionescu de la Brad. În cadrul manifestărilor au fost dezvelite două busturi ale omagiatului, o placă aniversară şi o efigie a acestuia pe monumentul funerar. De asemenea, participanţii la simpozion, oficialităţile şi sprijinitorii au primit câte o medalie şi insignă realizate cu acest prilej. Medalia, cu diametrul de 60 milimetri, a fost bătută la firma Tek Art Bucureşti, într-un tiraj de 100 de exemplare, fiecare exemplar din trei materiale (alamă patinată, alamă aurită și alamă argintată), autor medaliei fiind sculptorul Paul Deheleanu. Pe avers este imaginea lui Ion Ionescu de la Brad în semiprofil spre dreapta, de o parte şi cealaltă anii naşterii, 1818, şi decesului, 1891, în exterior, între două cercuri concentrice, semicircular sus este aplicată inscripția ION IONESCU DE LA BRAD, iar în partea inferioară 200 DE ANI DE LA NAŞTERE. Pe revers, în plan superior, simbolul SIRAR (chipul zeiței Ceres cu spice de grâu prinse în păr), sub care, pe şase rânduri este aplicată inscripția: ÎNTÂIUL MARE AGRONOM, / PROFESOR, PAŞOPTIST, / ECONOMIST, STATISTICIAN, / ÎNTEMEIETOR DE ŞCOLI, / ADMINISTRATOR DE MOŞII, / SCRIITOR, GAZETAR, / ACADEMICIAN. Sub text, o ramură de laur. În exterior, între două cercuri concetrice, este aplicată legenda: semicircular sus AL XXVI-LEA SIMPOZION NAŢIONAL DE ISTORIE ŞI RETROLOGIE AGRARĂ şi semicircular jos SIRAR – FILIALA BACĂU, 22 - 24 IUNIE 2028.
Ceres sau Demetra este zeița romană a recoltei și grâului. Ceres provine din sincretismul dintre o veche divinitate italică agrară și zeița greacă Demeter. În epoca imperială patronează simbolic pâinea albă. După izvoarele latine, sabinii numeau ceres pâinea și grânele. Romanii o serbau în festivalurile Ludi Cereris sau Cerealia, între 12-19 aprilie venerând-o drept creatoarea recoltelor; fiind cea care-i învață pe oameni detaliile tehnice ale agriculturii: semănatul, secerișul etc. Astfel devine zeița întregii lumi vegetale, dar și divinitatea htonică a morților. La ceremoniile consacrate zeiței, femeile nu puteau asista decât dacă erau curate. Mai târziu, Ceres face parte dintr-o triadă a plebei, împreună cu Liber Pater și Libera.
***
Ion Ionescu de la Brad a fost un revoluționar pașoptist român, membru de onoare al Academiei Române, care s-a născut la data de 24 iunie 1818 la Roman și a decedat la data de 17 / 31 decembrie 1891 la Brad (Filipeni). S-a născut cu numele de Ion Isăcescu, fiind fiu de preot. În cursul vieții a activat ca agronom, economist, savant și scriitor; printre personalitățile secolului al XIX-lea care au militat cu energie și devotament patriotic pentru propășirea poporului român. A studiat în țară la Academia Mihăileană din Iași, apoi a urmat în Franța agronomia, științele naturii și științele economice. La Paris, Ion Ionescu de la Brad a închegat o strânsă prietenie cu alți tineri români aflați la studii, animați toți de năzuința îmbunătățirii condițiilor materiale și spirituale ale poporului din România. El a stabilit, de asemenea, relații cu multe personalități progresiste ale societății franceze, trăind în mijlocul frământărilor care au premers și au pregătit revoluția de la 1848. Reîntors în patrie, el a fost primul profesor de științe agricole din țară la Academia Mihăileană din Iași (1842-1848). În mai 1845, luând contact la Mânjina cu N. Bălcescu, M. Kogălniceanu, C. Negri, V. Alecsandri și cu alți patrioți români, a aderat cu însuflețire la programul de eliberare națională și socială dezbătut cu acest prilej. În timpul revoluției de la 1848, din inițiativa lui Bălcescu, guvernul revoluționar l-a chemat pe Ion Ionescu de la Brad la București, unde, în calitate de vicepreședinte, a condus Comisia proprietății, alcătuită din deputați, țărani și boieri. Ion Ionescu de la Brad a desfășurat o neobosită activitate în tot timpul cât s-au desfășurat lucrările comisiei, combătând cu tărie atitudinea reacționară a proprietarilor și sprijinind, prin intervențiile sale, cererile îndreptățite pe care la formulau țăranii. Armata otomană, chemată de reacțiune spre a înăbuși revoluția, l-a arestat și pe Ion Ionescu de la Brad. După câteva săptămâni a reușit să evadeze împreună cu alți conducători ai revoluției, trecând apoi în Transilvania, unde a stat până la mijlocul lunii februarie 1849. Acolo a vizitat taberele revoluționarilor români și pe prefecții lor: „ Solomon, Dobra, Buteanu și pe vestitul Iancu”, cum însuși mărturisește cu admirație într-o scrisoare către Nicolae Bălcescu. Exilul în Turcia, impus de înăbușirea revoluției, s-a prelungit opt ani și patru luni, timp pe care Ion Ionescu de la Brad l-a consacrat preocupărilor științifice, îndeplinind și unele funcții ca: expert și consilier imperial, director al Școlii de agricultură de la San-Stefano, administrator al domeniilor din Tesalia ale marelui vizir, unde a înființat o școală profesională de agricultură și trei ferme model mici pentru țăranii greci etc. Întreprinzând călătorii de studiu prin ținuturile aflate sub stăpânirea Imperiului otoman, a cercetat și interpretat realitățile și fenomenele naturale și sociale, tipărind în limba franceză cinci monografii și un raport. Printre lucrările publicate se află și Excursie agricolă în Dobrogea, studiu de atentă analiză a condițiilor agricole și sociale, precum și de vibrantă atitudine românească. Din cele 12 scrisori trimise în acestă perioadă lui Ion Ghica se desprinde pasiunea lui față de adevărul științific și abordarea cu care milita pentru viitorul mai bun al poporului său. Ion Ionescu de la Brad a fost primul director al statisticii din Moldova, apoi profesor de contabilitate, economie politică și financiară la Iași. Pentru susținerea drepturilor țărănimii, el a înființat patru gazete, cea mai cunoscută fiind Țeranul român (1861- 1863). Bun cunoscător al problemelor rurale, Ion Ionescu de la Brad a fost consultat de Alexandru Ioan Cuza la alcătuirea legii pentru reforma agrară. El a fost numit inspector general al agriculturii pentru toată țara (1864-1869), funcție în care a îndrumat aplicarea reformei agrare. O bună parte a vieții sale, timp de 22 de ani, el a condus ferma-școală de la Brad, unde a practicat o agricultură model, aplicând metode dintre cele mai avansate pentru acele timpuri. Ca deputat al țăranilor, Ion Ionescu de la Brad a militat cu energie pentru cauza celor mulți și nevoiași. Cu competența și autoritatea sa recunoscută, el a reprezentat țara la congrese internaționale, expoziții în străinătate etc. „Ion Ionescu de la Brad a avut o activitate uimitoare și multilaterală, care a înaintat pe drumuri bine croite și s-a desfășurat limpede și statornic, potrivit ideilor călăuzitoare ce și le-a fixat încă din tinerețe. Bărbați ca Ion Ionescu de la Brad sunt expresiunea si exponenții epocii lor. Ei prind si amplifică forțele și năzuințele contemporanilor. Ei rânduiesc, clarifică și transformă în realizări ceea ce este la alții aspirația timidă si nedefinită. Ei duc faclele de lumină în întuneric și luminează drumurile viitorului. Precum pământul aspiră ploile și le redă în seva plantelor și în apa limpede a izvoarelor, tot așa a aspirat Ion Ionescu de la Brad tot ce era principiu fecund și generos în epoca sa, redând apoi contemporanilor seva faptelor și izvoarelor cristaline ale gândirii sale.” – Acad. Dr. Gheorghe Ionescu-Șișești. Promotor al agriculturii moderne, precursor al silviculturii românești, susținător al dreptului de împropietărire a țăranilor, participant la Revoluția de la 1848 din Muntenia, Ion Ionescu de la Brad se află la loc de cinste în panteonul marilor personalități ale poporului român.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2022/08/monumente-ale-eroilor-buzoieni-comuna.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri