Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată.
Începuturile industriei textile în Principatele Române datează din secolul al XVIII-lea. Domnitorul Grigore Ghica a înființat în 1766 prima fabrică de postav la Chiperești în Moldova, aducând meseriași din Polonia. În 1766 dar în Muntenia, la Polovraci, s-a dat în folosință o fabrică de postav care peste 3 ani a fost mutată la București, iar în anul 1795 la Afumați. În anul 1885 ia ființă Fabrica de postav din Buhuși iar în anul 1886 cea de la Azuga. Pe data de 25 iunie 1905, la Pitești s-a înființat Societatea anonimă pe acțiuni “Țesătoria română” cu capital româno-belgian inițial de 800 000 lei, fondată de Grigore Golescu, Arthur Henry Raes și dr.Edmond Landauer. Ca amplasament al noii fabrici s-a ales un teren cu lățimea de 200 metri în mahalaua Niculcești din Pitești, între calea ferată București-Pitești și râul Argeș. Deja în anul 1909 fabrica a intrat pe producție. În 1911 s-a adus utilaje noi: 104 războaire de țesut, 2 bobinatoare pentru bumbac, două canetiere, două urzitoare și alte utilaje în valoare totală de 300000 lei. Un an mai târziu fabrica va fi dotată cu centrală electrică cu șase grupuriu diesel. La ănceputul primului război mondial fabrica aveaun beneficiu de 168000 franci și marfă pe ștoc de 900000 franci. În anul 1922 fabrica avea 200 războaie de țesut, aici lucrând 166 de muncitori. La 1 octombrie la Pitești s-a inaugurat școala industrială de ucenici țesători. În 1936 fabrica avea 300 de războaie și 244 muncitori. În anul 1942 fabrica se întindea pe 5,2 hectare constând în numeroase clădiri construite din materiale rezistente (cărămidă și betoane). Jetoanele prezentate aici au fost folosite la cantina fabricii, în schimbul lor angajații primind mâncare gratuită. Piesele sunt rotunde cu diametrul de 22,5 – 23 milimetri și sunt confecționate din materiale diferite (alamă-piesa de 5, cupru-piesa de 10 și aliaj cupru nichel-cea de 20). Jetoanele se primeau și anticipat de către personalul ce dorea să servească masa la cantină, în schimbul unei părți din salariu. În anul 1944 țesătoria a fost ținta unui puternic bombardament, suferind avarii serioase. Cu greu s-a reușit montarea a 38 de războaie din care doar 25 mai erau funcționale. După naționalizare “Țesătoria română” dispare, fiind comasată prin absorbție de Industria Textilă “11 Iunie” Găvana, devenită ulterior Întreprinderea Textilă – Pitești.
(Sursa-Dorel Bălăiță – Arheologie industrială cu ajutorul jetoanelor)
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2023/05/almodovar-del-campo-spania.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri