Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată. Piesa medalistică de mai sus este un jeton emis de Restaurantul Gării din municipiul Adjud, județul Vrancea, confecționat din alamă, ce are forma rotundă și diametrul de 28 milimetri. Pe avers, în centrul câmpului, în interiorul unui cerc perlat la exterior are aplicate literele majuscule M.I.. Periferic circular în interiorul cercului perlat este aplicată inscripția: RESTAURANTUL GĂREI ADJUD. Pe revers, în centrul câmpului, în interiorul unui cerc perlat la exterior, este aplicată pe două rânduri orizontale inscripția: “10 LEI”. Se crede că acest restaurant a aparținut lui Iosif Marcovici (de aici o posibilă explicație pentru inițialele M.I. de pe avers) și era situat pe Strada Popa Tatu, nr. 24. Se crede că la efectuarea unei consumații clienții primeau în contul restului de bani și câteva astfel de jetoane, pe care le putea prezenta la efectuarea următoarei consumații. Prin această procedură patronul resaturantului își făcea un pic de publicitate dar și fideliza clientela. Adjud (în trecut Adjudu Nou) este un municipiu din județul Vrancea, format din localitățile Adjud (reședința), Burcioaia, Adjudul Vechi și Șișcani. În anul 2011 avea o populație de 16045 de locuitori din care: români – 84,72%, romi – 5,9%, restul – nedeclarată sau altă etnie. Din punct de vedere confesional populația orașului are următoarea structură: ortodocși – 84,66%, penticostali – 3,06%, romano catolici – 1,63%, restul – nedeclarată sau altă religie. Municipiul Adjud se află în nordul județului, la vărsarea râului Trotuș în Siret. Orașul este traversat de șoseaua națională DN2, care leagă între ele orașele focșani și Bacău. La Adjud, acest drum se intersectează cu șoseaua națională DN11A, care duce spre nord-vest la Onețti și spre est la Bârlad. Pe teritoriul de nord al localității a fost descoperită o așezare din epoca bronzului, care datează aproximativ din mileniul II Î.Hr și aparține culturii Monteoru .Prima mențiune documentară datează din data de 9 aprilie 1433, când localitatea este pomenită sub denumirea de Egydhalm. În anul 1950, Adjudul a primit statut de oraș raional și a devenit reședința raionului cu același nume din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. În anul 1968, a devenit oraș al județului Vrancea, iar comunele Burcioaia și Adjudul Vechi au fost desființate, localitățile lor fiind incluse în orașul Adjud. Adjudul a fost declarat municipiu în anul 2000. Zece obiective din municipiul Adjud sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea, ca monumente de interes local din care șase situri arheologice.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2022/06/cartofilie-municipiul-buzau-biserica.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri