Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată. Piesa prezentată mai sus este un jeton realizat la comanda Școlii de îndrumări casnice din localitatea Breaza, județul Prahova. Pe avers în interiorul unui cerc perlat exterior este aplicată o inscripție pe două rânduri orizontale: “CASA NAȚIONALĂ” și sub aceasta este reprezentat un punct. De jur împrejur, periferic sunt aplicate inscripțiile: “ȘCOALA DE ÎNDRUMĂRI CASNICE” – partea stângă, superioară și dreapta - și “BREAZA” – partea inferioară. Pe revers în interiorul cerc perlat exterior pe două rânduri orizontale este marcată valoarea : ”50 / LEI”. Produsul este confecționat din alamă, are forma rotundă, cu diametrul de 26 milimetri.
***
Tradiția reprezintă pentru cetățenii acestei zone: stabilitate, permanență, siguranță, încredere și, în aceeași măsură, continuitate. În interiorul rețelei școlare din Breaza, un loc deosebit l-a ocupat dintotdeauna învățământul profesional, de prestări servicii. Încă din 1919 aici s-a înființat Şcoala de îndrumări casnice pentru fete, ce și-a continuat activitatea, sub diverse denumiri, până în 1963. În acel an, respectiva instituție a trecut sub conducerea și îndrumarea UCECOM, pregătind anual, prin școala profesională, aproape 1200 de elevi, proveniți din organizațiile cooperatiste, în meseriile: croitor, tâmplar, instalator, constructor structuri și finisări, lăcătuș etc. Fiecare meserie este o artă: arta de a trăi, de a visa, de a iubi și de a te cunoaște pe tine însuți. Predecesorii au demonstrat cu prisosință aceste adevăruri și nu este întâmplător că acestea fac parte din denumirea oficială a instituției de astăzi: Grupul școlar de arte și meserii “Spiru Haret”.În școală se pregătesc elevi pentru calificările profesionale: croitor îmbrăcăminte femei, tâmplar universal, instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze, frizer coafor-manichiurist-pedichiurist, ca și pentru asistent de gestiune, analist programator etc.
Breaza este un oraș din județul Prahova, compus din localitățile: Breaza de Jos (reședința), Breaza de Sus, Frăsinet, Gura Beliei, Irimești, Nistorești, Podu Corbului, Podu Vadului, Surdești și Valea Târsei. Localitatea a fost declarată stațiune balneo-climaterică în anul 1928, calitatea aerului fiind comparată cu cea din Davos, Elveția. Prima atestare documentară a localității se consideră a fi cea din 1503 din Registrele Brașovului în care este amintit Neagoe din Breaza, un negustor. Breaza a funcționat ca vamă din 1834 până în anul 1852, când a fost mutată la Predeal. Aici se află renumitul Colegiu Național Militar “Dimitrie Cantemir”. Conform documentelor de arhivă, Breaza a fost în stăpânirea mai multor familii de boieri și dregători ai țării, printre care spătarul Drăghici și vistierul Udriște (anul 1538); Elena Cantacuzino, una din fiicele lui Radu Șerban, domn al Țării Românești între anii 1602-1611; marele postelnic Constantin Cantacuzino (1635); Gheorghe Bibescu, domn al Țării Românești (1842) (care a renovat castelul din Breaza de Sus) și Grigore Basarab Brâncoveanu (1918). Câteva dintre monumntele istorice ale orașului sunt:
- Biserica din 1777 cu hramul Sfântul Nicolae zidită în timpul domniei lui Ioan Alexandru Ipsilante Voievod. În interior se pot vedea unele cărți cu valoare istorică cum ar fi: Evanghelia greco-romană, Apostol tipărit în 1760, un Penticostier și un Liturghier din 1792.
- Biserica ctitorită în 1830 cu hramul sfântul Gheorghe, ce a fost zidită în timpul domniei lui Grigore Dimitrie Ghica Voievod.
- Castelul Voievodal care a fost conacul lui Toma Cantacuzino unde au locuit o vreme Martha Bibescu și Anne de Noailles, născută Brâncoveanu. În vremurile recente, cu unele modificări de structură, vechiul conac a fost transformat în hotel.
La recensământul din anul 2011 orașul număra 15928 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 18199 locuitori) dintre care: români – 96,84% și restul – necunocută sau altă etnie. Componența confesională a orașului prahovean Breaza, astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 95,98% și restul – nedeclarată sau altp religie. Patrimoniul cultural este alcătuit din Casa de Cultură Ion Manolescu, unde se află Biblioteca orășenească și expoziția cu lucrări de artă din colecția Nicolae Bărăscu, Fundația culturală Ion Manolescu, Conacul Toma Cantacuzino situat în parcul orașului, clădire ctitorită în secolul al XVII-lea cu ajutorul unor meșteri locali, 5 biserici din care 3 sunt monumente arhitecturale (Biserica Sf. Nicolae, Biserica Sf. Gheorghe și Biserica Schimbarea la față construită în anul 1892), Crucea Eroilor (de 11 m înălțime) situată pe de Dealul Gurga și ridicată în 1930 în memoria celor 365 de brezeni care au luptat în războiul de independență și primul război mondial, Monumentul Eroilor (obelisc cu vultur) din Breaza de Jos, tripticele „Cinstiți memoria înaintașilor” din Breaza de Sus și Capu Câmpului, case de peste 100 de ani care păstrează stilul muntenesc autentic și specificul zonei subcarpatice (cu beciuri înalte și foișoare), acestea reprezentând și principalele obiective turistice. Localitatea este situată pe DN1 și magistrala feroviară Ploiești – Brașov, fiind deservită de gările Breaza Nord, Breaza Centru și halta Nistorești. În anul 2000 la Breaza s-a fondat clubul de golf “Lac de Verde”, fiind primul din România, ce a necesitat o investiție inițială de 18,5 milioane de euro. Terenul de golf are o suprafață de 25 de hectare și atrage anual peste 500 de jucători, atât români, cât și străini.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2022/05/hilversum-olanda.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri