Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată. Piesa prezentată mai sus este un jeton emis de Societatea în comandită Emil Costinescu din localitatea Tarcău, județul Neamț. Foarte probabil este vorba despre ieşeanul Emil Costinescu (1844-1921), politician liberal, de mai multe ori deputat şi ministru de finanţe, director al Băncii Naţionale a României, primar al Bucureştiului, mare industriaş. De la numele acestuia provine denumirea satului şi staţiunii Costineşti de pe litoralui românesc al Mării Negre. Comuna Tarcău este situată în munţii Neamţului, între Piatra Neamţ şi Bicaz, acum practic legată de Bicaz.
***
Emil Costinescu s-a născut în anul 1844, la Iaşi și a copilărit la Târgu-Neamţ unde se va simţi legat de acest judeţ toată viaţa. Încă tânăr, a intrat în redacţia ziarului politic Românul, înfiinţat în 1857 de C.A. Rosetti, devenind în scurtă vreme prim redactor al publicaţiei. Ulterior a ajuns membru marcant al PNL şi a câştigat primul mandat de deputat în 1876. Odată cu înfiinţarea Băncii Naţionale a României în 1880 îl găsim pe Emil Costinescu printre directorii acestei instituţii (alături de alţi fruntaşi liberali: Anton Carp, Pricopie Dumitrescu, Eugeniu Carada). În 1897 se retrage de la BNR şi fondează Banca Generală Română, al cărei director general va fi mult timp. Ca deputat, Emil Costinescu a reprezentat interesele nemţenilor în Parlament, făcându-şi datoria în Cameră prin numeroase intervenţii. Ca ministru de finanţe în guvernele liberale (în mai multe rânduri 18 martie 1902-21 decembrie 1904; 12 martie 1907-26 decembrie 1908; 27 decembrie 1908-3 martie 1909; 4 martie 1909-28 decembrie 1910 şi 1913-1916), Emil Costinescu a susţinut cu fervoare crearea unei industrii naţionale, considerând că ţara noastră are nevoie de fabrici de tot felul care, prin activitatea lor, „să ne scutească pe viitor de importul ce îl facem de lucruri ce cu uşurinţă se pot fabrica la noi”.Din poziţia de ministru de finanţe, a sprijinit modernizarea oraşului Piatra-Neamţ şi a judeţului (continuarea căii ferate de la Gara Veche, construcţia gării noi ş.a.). Emil Costinescu a murit în iunie 1921 la Bucureşti. Nemţenii nu l-au uitat şi prin grija autorităţilor locale, i-au ridicat un bust în faţa fostei prefecturi (actualul Muzeu de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ) dezvelit în cadrul ceremoniei din 30 septembrie 1923, în prezenţa premierului Ionel Brătianu, a lui I.G. Duca, dar şi a fiului său, dr. I.E. Costinescu. Tot atunci, Primăria oraşului Piatra-Neamţ a conferit străzii care leagă centrul de gara nouă denumirea de Bulevardul Emil Costinescu (astăzi Bulevardul Republicii).
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2022/07/tableta-cu-stiri-neconventionale-153.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri