Județul Vaslui este situat în partea de est a României, în provincia istorică Moldova, întinzându-se pe cursul superior și mijlociu al râului Bârlad. Județul face parte din regiunea Nord - Est, în care sunt incluse și județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț și Suceava. Județul Vaslui mai face parte și din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru din anul 2002. Județul se întinde pe o suprafață de 5318 km.p., numără aproximativ 455000 de locuitori și are capitala în orașul cu același nume. Ca subunități administrative județul este compus din; 3 municipii - Vaslui, Bârlad, Huși, 2 orașe - Negrești, Murgeni și 81 de comune. Județul Vaslui, cu reședința la Vaslui, a fost înființat ca unitate administrativ-teritorială sub denumirea de ținut, încă din secolul al XIX-lea și cuprindea o suprafață de 2132 km². În componența sa intrau 3 plăși: Racova, Stemnic și Crasna. Ca semn heraldic avea un scut crenelat, un stup și trei albine. În 1950, a fost înființată regiunea Bârlad cu reședința la Bârlad, iar în perioada 1956 – 1968, Vaslui, Fălciu și Tutova făceau parte din județul Iași. La 17 februarie 1968, a avut loc o împărțire administrativ-teritorială, fiind astfel reînființat județul Vaslui în limitele cunoscute în prezent din fostele județe Vaslui, Tutova (cu reședința la Bârlad) și Fălciu (cu prima reședință la Fălciu, apoi la Huși).Existența celor mai vechi așezări pe teritoriul județului Vaslui este demonstrată de descoperirile arheologice din perioada neolitică, dar primele atestări documentare ale unor localități au apărut în 1375 și în documente interne din 1423. Între secolele XVII - XVIII, mai multe așezări vasluiene au fost prădate și incendiate de invaziile tătare și otomane, unele dintre ele fiind complet distruse cum a fost și cazul actualei reședințe, Vaslui. În secolele care au urmat locuitorii județului au participat activ la bătăliile pentru independență și libertate din 1848, 1858, 1877 și 1918 fiind recunoscuți pentru vitejia și curajul lor, lăsând eroi legendari, precum Peneș Curcanul. În secolul al XX-lea, alături de județul Botoșani, pe teritoriul județului a izbucnit Răscoala țărănească din 1907, care a antrenat mai multe localități printre care Huși, Vaslui, Bârlad, Stănilești, Muntenii de Jos ș.a. Județul face parte din regiunea Nord - Est, în care sunt incluse și județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț și Suceava. Relieful județului este format din dealuri și văi largi, orientate preponderent nord-sud.
Altitudinea maximă este de 485 metri pe Dealul Mângăralei. Clima este temperat-continentală cu nuanțe excesive, fiind caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase. Din suprafața totală de 533.127 ha (2,3% din suprafața totală a țării), 72,2% este zonă agricolă, 16,4% reprezintă păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră și 11,4% alte suprafețe (ape, suprafețe construite, drumuri, căi ferate, etc.). Vegetația include atât elemente specifice pădurilor central-europene (gorun, fag) cât și specii floristice caracteristice stepelor și silvostepelor continentale est-europene. În cadrul județului Vaslui se disting două mari zone de vegetație, una a pădurilor de foioase (în V și NV) și alta de stepă și silvostepă (S și SE). Cu toate că nu dispune de un patrimoniu turistic valoros, județul Vaslui suscită interes prin aspectul peisagist predominant deluros și de podiș, prin existența unor obiective social-istorice și cultural-artistice, prin prezența mai multor rezervații naturale, a podgoriilor. La recensământul din anul 2002 județul Vaslui avea 455049 locuitori dintre care: 449796 – români, 87 – maghiari, 4873 – romi, 20 – germani, 12 – ucrainieni, 2 - sârbi, 21 – turci, 2 – tătari, slovaci – 1, evrei – 33, ruși lipoveni – 134 și bulgari – 1. Structura confesională a județului astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 440132, romano catolici – 6607, greco catolici – 97, reformați – 35, evanghelici de confesiune augustană – 18, evanghelici luterani sinodo-presbiterieni – 9, unitarieni – 12, armeni – 6 și creștini de rit vechi – 1404. Fără a avea bogăția de obiective turistice care există în alte zone ale țării, acestea nu lipsesc însă din județul Vaslui. Putem spune, însă, că ele nu sunt îndeajuns cunoscute și valorificate. Acest județ este remarcabil prin tezaurele arheologice găsite aici, valorile etnografice și de artă populară, locurile istorice și monumentele care atestă existența milenară a românilor în această zonă, cât și contribuția lor la cultura universală. Castelul Mavrocordat, construit în secolul al XIX-lea, Cetatea lui Ștefan cel Mare, datând din secolul al XV-lea, Biserica Sf. Ioan, de asemenea fondată de Ștefan cel Mare în seculul al XV-lea sunt câteva din numeroasele vestigii istorice și culturale păstrate în județul Vaslui. Este de asemenea demn de menționat faptul că cele mai importante orașe din acest județ, Vaslui și Bârlad, au fost ridicate în secolele al XIV-lea și respectiv al XV-lea. Municipiul Huși, al treilea ca mărime în județ, este faimos în întreaga lume pentru podgoriile și calitatea vinurilor sale. Situându-se într-o zonă deluroasă, cu numeroase păduri și râuri, acest județ este bogat în peisaje frumoase, monumente istorice, atracții turistice care sunt adevărate încântări pentru ochiul și mintea vizitatorului, și o caldă invitație de a veni și a le vizita. În județul Vaslui jumatate din firme activează în comerț (46,8%), unități industriale (12,2%), sectorul construcțiilor (10%), firme din domeniul agricol (4,4%). Unitățile industriale sunt specializate în industria: componentelor mecanice, aparatelor de măsură și control, materialelor abrazive, producătoare de rulmenți, chimică, textilă și alimentară. O pleiadă de personalități române s-au născut sau au trăit vremelnic în acest județ, dintre care amintesc: Nicolae Milescu Spătaru, Dimitrie Cantemir, Veniamin Costache, Alexandru Ioan Cuza, P.P.Carp, Alexandru Vlahuță, Emil Racoviță, Nicolae Tonitza, Elena Farago, Constantin Tănase, Nicolae Malaxa, Ștefan Gafencu, Ștefan Procopiu, Ana Pauker, Victor Ion Popa, Mihai Ralea, Alexandru Giugaru, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Anton Holban, Ștefan Ciubotărașu, Valentin Silvestru, Mona Pivniceru, Corneliu Porumboiu, etc
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2022/03/hillegersberg-olanda.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri