Produsul de mai sus este o medalie realizată în anul 2023 de firma privată oradeană Medals Alex Stankovits pentru a fi conferită participanților și câștigătorilor la maratonul Aiud, județul Alba. Maratonul este o probă sportivă de alergare pe distanță lungă, cu o distanță oficială de 42,195 km, care se aleargă de obicei pe șosea. Evenimentul este numit după legenda soldatului grec Phidippides, un mesager care a adus la Atena vestea victoriei din Bătălia de la Maraton. Acuratețea istorică a acestei legende este pusă la îndoială, fiind contrazisă în special de relatările lui Herodot. Maratonul a fost unul dintre sporturile de la Jocurile Olimpice moderne din anul 1896, deși distanța nu a fost standardizată până în 1921. Mai mult de 800 de astfel de curse se desfașoară în întreaga lume în fiecare an, marea majoritate a concurenților fiind sportivi amatori. Maratoanele mai mari pot avea zeci de mii de participanți. Astfel de maratoane au loc în România la Brașov, Cluj, Sibiu, Aiud, etc.
Aiud (în maghiară - Enyed, Nagyenyed, în dialectul săsesc - Änjet, Angetn, Stroßbrich, în germană - Straßburg am Mieresch, în latină -Brucla) este un municipiu din județul Alba, care include și localitățile: Aiudul de Sus, Gâmbaș, Măgina, Păgida, Ciumbrud, Gârbova de Jos, Gârbova de Sus, Gârbovița, Sâncrai și Țifra. Pe teritoriul orașului s-a aflat în antichitate așezarea romană Brucla. Prima menționare documentară a localității datează din anul 1293, când populația era alcătuita în majoritate de sași. În documentele medievale localitatea Aiud apare sub denumirile Enietten sau Engeten (în dialectul săsesc Angeten sau Anjet) și, uneori, ca Strassburg. În anul 1437, în cursul răscoalei de la Bobâlna, Aiudul fost ocupat de răsculați. În secolul al XVI-lea populația a adoptat reforma protestantă, iar Biserica Cetății a fost folosită în comun de sașii luterani și de maghiarii calvini. Biserica a fost incendiată în anul 1600 de trupele lui Mihai Viteazu și refăcută de Gabriel Bethlen. Din anul 1704 biserica a fost folosită exclusiv de comunitatea calvină, iar comunitatea luterană a sașilor din Aiud și-a construit o biserică nouă în interiorul cetății, pe locul unei capele mai vechi. Aiudul a fost cel mai important centru cultural și de învățământ al calvinismului ardelean.În timpul războiului antiaustriac, condus de principele Francisk Rakoczi al II-lea, comandantul militar imperial Jean Rabutin a dispus incendierea Aiudului la 13 martie 1704. În lupta de apărare a cetății și-au pierdut viața 30 de studenți ai colegiului. La 8 ianuarie 1849 țăranii români răsculați, conduși de Axente Sever și preotul Simion Prodan, au incendiat orașul. În seara de 8 ianuarie a început măcelul ce a durat până la 17 ianuarie. Au fost uciși circa 600 de etnici maghiari. Morții au fost aruncați în șanțurile cetății și în varnița de lângă cetate, unde se află un monument construit în memoria victimelor. Axente Sever a fost arestat în februarie 1849, acuzat că ar fi participat la masacru, dar, în procesul penal, instanța i-a stabilit inocența. Până în 1950 orașul a fost reședința plășii Aiud. În timpul regimului comunist din România în închisoarea Aiud au fost întemnițați numeroși deținuți politici. La recensământul din anul 2021 municipiul număra 21307 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2011 – 22876 locuitori) dintre care: români – 72,07%, maghiari – 12,98%, romi – 3,96% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența etnică a municipiului Aiud astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 68,3%, reformați – 11,3%, greco catolici – 2,47%, baptiști – 1,81%, romano catolici – 1,23% și restul – nedeclarată sau altă religie. Principalele lăcașuri de cult ale orașului sunt:
- Biserica ortodoxă cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi” (Vasile, Grigore și Ioan). Construcția ei a început în anul 1927
- Biserica reformată-calvină(în incinta cetății), cu un masiv turn romanic din sec. al XIII-lea.
- Biserica romano-catolică, fostă mănăstire minorită, cu hramul Sf. Elisabeta de Turingia
- Biserica ortodoxă cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi”
- Biserica ortodoxă, cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci (strada Ostașilor)
- Biserica greco-catolică veche, cu hramul Sfântul Nicolae, edificiu construit în anul 1912 (strada Simion Bărnuțiu)
Principalele obiective turistice ale orașului sunt:
- Cetatea Aiudului, una din cele mai vechi cetăți urbane din Transilvania (sec. XIII-XVI). De plan poligonal neregulat, construită din piatră brută (grosimea zidurilor: 1,20 m), cetatea a fost întărită cu turnuri (al blănarilor, al măcelarilor, al croitorilor etc.), aparținând breslelor meșteșugărești.
- Castelul Bethlen (palatul voievodal, sec. XVI-XVII), a aparținut principelul ardelean Gabriel Bethlen (în anii 1612-1629). În palat ființează în prezent un muzeu de științe naturale.
- Muzeul de istorie (în incinta cetății)
- Rezervația naturală Pădurea Sloboda (20 de hectare).
- Cheile Aiudului
Biserica reformată din Aiud, inițial biserică romano-catolică cu hramul Sfântul Egidiu, este un monument istoric și de arhitectură situat în Cetatea orașului. Biserica actuală a fost construită în secolul al XV-lea pe locul unei biserici romanice datând din jurul anului 1200. Din biserica inițială se păstrează turnul masiv, pe latura vestică a edificiului. În anul 1557 locuitorii Aiudului au adoptat reforma protestantă iar clădirea a fost folosită ca biserică siultană luterană și calvină de cetățenii orașului. În 17 septembrie 1600 biserica a fost incendiată de oastea lui Mihai Viteazu. Monumentul a fost restaurat cu sprijinul principelui Gabriel Bethlen. Din anul 1704 biserica a fost folosită exclusiv de comunitatea calvină, iar comunitatea luterană a sașilor din Aiud și-a construit o biserică proprie în interiorul cetății, pe locul unei capele mai vechi.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2023/11/monumente-ale-eroilor-buzoieni-comuna.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri