11029860692?profile=RESIZE_584xProdusul medalistic de mai sus este o medalie masonică de lojă emisă la comanda Lojei “Amiciția” din orașul Mihăileni-Bucovina, astăzi în județul Botoșani. În centrul câmpului aversului sunt redate câteva simboluri masonice (două mâini împreunate, o carte, un echer, un compas și un pentaclu la partea superioară). Periferic, în interiorul a două ceruri liniare continui sunt aplicate inscripțiile: “ * AMICITIA * OR.MIHĂLENY”. În fața cuvintelor AMICITIA și MIHĂLENY sunt aplicate câte trei puncte echidistante – simbolul general acceptat de lojă. Pe revers, în interiorul unui cerc perlat exterior suntv redate două crengi de accacia, legate la partea superioară de un fir cu plumb. În interiorul coroanei de accacia sunt reprezentate încrucișat un ciocan și o mistrie – simboluri masonice foarte des folosite. Piesa este confecționată din bronz, are inel de prindere, este de formă rotundă cu diametrul de 49 milimetri, putînd fi admirată și astăzi în colecția Muzeului Național de Istorie a României. Loja masonică “Amiciția” a apărut ca urmare a schimbării denumirii Lojii “Menscheliebe” (Dragostea de oameni), care se afla în adormire sub obediența Marelui Orient al Italie. O altă informație precizează că Loja „Amiciția” s-ar fi format în anul 1904 când a emis prezenta medalie. Există și alte simboluri masonice care apar frecvent pe bijuterii, medalii și decorații masonice ca de exemplu:

  • Compasul – dedicat tuturor masonilor, semnificând Spiritul
  • Echerul – dedicat doar Marelui Maestru, semnificând Materia, Spațiul, Echilibrul, fără el masonii nu pot șlefui “piatra brută”
  • Steaua în cinci colțuri (pentaclul) – semnifică Lumina, Inteligența. Știința
  • Ramurile de accacia – semnifică Reînnoirea, Metamorfoza, Inocența
  • Litera G – se referea inițial la Geometrie - știința sacră transmisă, azi cu ample și misterioase încărcături ezoterice.

***

Temuta, admirata sau dezavuata, Francmasoneria a jucat si continua sa aiba un rol important in multiple planuri ale Romaniei. Sub semnul echerului si compasului de sub ochiul unic, s-au desfasurat evenimente majore ale neamului. Efervescenta masonica in Romania a atins o considerabila cota in perioada pasoptista, considerata de istorici o generatie de masoni. Sintagma este acoperita de adevar, daca luam in calcul ca cei vizati apartineau unor societati secrete literare si masonice de la Bucuresti, Iasi, Brasov, Chisinau, Cernauti. Printre exponentii de seama, desavarsiti in lojile pariziene, ii gasim pe Balcescu, Rosetti, Kogalniceanu, Alecsandri, Cuza, Negruzzi si I.C. Bratianu. Sub regele Carol I, nu mai putin de 12 din 19 prim-ministri au fost masoni, ca si alti importanti oameni politici ai vremii. Acum, Francmasoneria romana a facut pasul catre Marea Loja Nationala. În fine, in perioada Romaniei Mari, o figura proeminenta a fost primul-ministru Alexandru Vaida-Voievod, incadrat in loja "Ernest Renan", alaturi de Traian Vuia, Mihai Serban s.a. El a obtinut, datorita discutiilor cu omologii sai masoni, premierii britanic si francez, Lloyd George si Georges Clemenceau, acceptul unor importante revendicari teritoriale romanesti, inclusiv Basarabia. Numele altor oameni care se afla si astazi, ori s-au aflat pana nu demult, in primele randuri ale celebritatilor Masoneriei romanesti sunt: Petre Roman, Viorel Hrebenciuc, Ioan Rus, Gelu Voican Voiculescu, Dumitru Prunariu, Lucian Bolcas, Alexandru Ciocâlteu, Constantin Balaceanu Stolnici, Virgil Ardelean, Ioan Talpeş, Ovidiu Tender, Irinel Popescu, Alexandru Bittner, Razvan Teodorescu, Victor Babiuc, Gheorghe Zamfir, Crin Halaicu, Tudor Gheorghe, Florian Pittis si Adrian Severin. Ziaristul si muzeograful Horia Nestorescu-Balcesti, renumit pentru lucrarile sale de istorie a Masoneriei romane, afirma ca: "Romanii datoreaza Francmasoneriei faurirea Romaniei Moderne, a Independentei, a Regatului, a Statului national unitar si suveran". Biserica Ortodoxa Romana este de cu totul alta parere. Prin Hotararea Sfantului Sinod din 1937, la concluziile Mitropolitului Nicolae al Ardealului, ramasa si astazi in vigoare, aceasta subliniaza in sapte puncte urmatoarea sinteza: "Este o organizatie mondiala secreta, in care evreii au un rol insemnat, avand un rit cvasi-religios, luptand impotriva conceptiei crestine, impotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republica internationala, laica. Este un ferment de stricaciune morala, de dezordine sociala. Biserica osandeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta". Cuvintele „francmason“, „francmasonerie“ sunt forma românească a cuvintelor englez free mason, francez francmaçon şi german Freimaurer care înseamnă „zidar,constructor liber“ şi reprezintă o moştenire a uneia din rădăcinile francmasoneriei: breasla zidarilor care construiau biserici, bazilicile şi catedralele în Evul mediu. Potrivit dicţionarului enciclopedic „The New Encyclopedia Britannica“, francmasoneria este cea mai vastă societate secretă din lume, răspândindu-se mai cu seamă datorită întinderii în sec. al XIX-lea a Imperiului ritanic (mai corect spus ar fi însă: „societate discretă“). Însă francmasoneria a funcţionat în secret doar atunci şi acolo unde a fost interzisă de lege. Ea nu este prin natura ei o asociaţie secretă, deşi prezintă asemănări cu Şcolile de Mistere din Antichitate. Însă, potrivit definiţiei date de masonii înşişi, masoneria este: „o asociaţie de oameni liberi şi de bune moravuri care conlucrează pentru binele şi progresul societăţii prin perfecţionarea morală şi intelectuală a membrilor săi.“ Despre Masonerie există două puncte de vedere: primul, pro-masonic, prezintă masoneria ca pe o organizație fraternă, ai căror membri sunt uniți de idealuri comune morale şi metafizice; în cele mai multe dintre ramuri, de credinţa într-o fiinţă supremă. Câtă vreme masoneria tinde spre perfecţionarea omului, este compatibilă cu orice credinţă sau convingere sinceră şi nu ar trebui să apară probleme; al doilea, anti-masonic, prezintă această organizație într-o lumină diabolică, socotind-o o pseudoreligie, cu o organizare ermetică, antisocială, complotistă si satanista. Lojele masonice sunt forme de organizare ale masonilor de oriunde.

***

Mihăileni este o comună din județul Botoșani, care include și satele: Pârîu Negru și Rogojești, fiind situată în partea de Nord-Vest a județului Botoșani, la granița cu Ucraina, într-o regiune deluroasă, pe malul stâng al râului Molnița și pe malul râului Siret. Târgul Mihăileni a luat ființă în anul 1792 ca urmare a deschiderii unui punct de vamă între Moldova și Bucovina. La recensământul din 1860, Mihăilenii erau oficial a 22-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populației (3653 locuitori). La recensământul din anul 2011 comuna număra 2326 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 2808 locuitori), dintre care: români – 81,51%, romi – 1,93%, ucrainieni – 13,8% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei botoșenene Mihăileni astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 88,095, penticostali – 6,92%, adventiști de ziua a șaptea – 1,07% și restul- nedeclarată sau altă religie. Atracțiile turistice ale comunei sunt:

  • Casa George Enescu
  • Școala veche construită în anul 1850
  • Biserica Sfântul Nicolae, ctitorită în anii 1839-1842.

***

Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:

http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2022/09/comines-belgia.html

ÎȚI MULȚUMESC!     

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Topics by Tags

Monthly Archives

-->