Piesa prezentată aici este o medalie masonică de merit emisă la comanda Lojei masonice Zur Bruederlichkeit (Pentru Fraternitate) din București. Ea are forma rotundă fiind confecționată probabil din bronz sau alamă prezentând în centrul aversului mai multe simboluri masonice (plantă, echer, triunghi, glob pământesc, ciocan sau mistrie). Periferic circular, între două cercuri liniare continui este aplicată inscripția: “* LOGE Z. BRUEDERLICHKEIT * OR BUCUREȘTI” ceea ce tradus înseamnă (Loja Pentru Fraternitate – Orașul București). Între cuvintele OR și BUCUREȘTI sunt aplicate trei puncte echidistante (simbolul general de lojă). Pe revers, în interiorul unui cerc liniar continuu, pe trei rânduri orizontale, este aplicată inscripția cu litere de mână: “1886 / Pentru merite / Lasar Rosemberg”, sub această inscripție este aplicat un frumos ornament decorativ. Într-o Europă a naţionalismelor, apărea la Bucureşti, în 1871, prima lojă masonică de limbă germană numită Loja „Zur Brüderlichkeit”/„Pentru Fraternitate”. Ce o deosebea de restul lojelor existente pe teritoriul vechilor provincii româneşti era atât limba folosită - germana, cât şi faptul că era subordonată Budapestei. Masonii – cunoscuţi şi pentru organizarea lor bine pusă la punct – au stabilit ca nou creata lojă de la Bucureşti să răspundă, mai întâi, Marii Loji din Hamburg, apoi Marii Loji din Bayreuth din Germania, iar, în final, Marii Loji Simbolice Maghiare de la Budapesta.„În acel an, s-a creat o situaţie fără precedent: primul atelier de limbă germană, la Bucureşti, care reunea elite româneşti şi germane, dar care funcţiona sub cupola unei mari obedienţe maghiare. Istoria a consemnat că în Bucureşti, încă din secolul al XVIII-lea, s-a închegat o comunitate germană datorită relaţiilor comerciale care au funcţionat între această regiune şi lumea germană.Comunitatea despre care pomeneam a avut şi ea elitele ei, în consecinţă nu este surprinzător că acestea s-au reunit într-un atelier format în funcţie de identitatea lor distinctă. Apoi nu trebuie să uităm nici faptul că, în acel răstimp, masoneria s-a difuzat mai ales prin rutele comerciale care erau frecventate de negustori şi oameni de afaceri care călătoreau mult. În realitate, în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, principalele axe de răspândire a fracmasoneriei speculative pe continentul european au fost în număr de cinci: axa nordului, cea baltică, cea iberică, axa Europei de Vest şi axa Europei Centrale. În lumea austro-germană, lojile masonice s-au concentrat mai ales în oraşele cu factori de decizie politică. Bucureştiul era un asemenea oraş, iar în condiţiile în care – spuneam deja – aici exista o comunitate germană bine închegată ce era preocupată mai ales de aspecte de ordin economic şi comercial, apariţia unei loji de limbă germană a reprezentat o realitate firească. Membrii lojei erau oameni foarte respectaţi în comunitate - ingineri, bancheri, comercianţi, medici, artişti. Iar prin proiectele lor - măsuri pentru prevenirea inundaţiilor la diverse iniţiative de ordin cultural, de promovare a teatrului, deschiderea de şcoli pentru copii - au căutat să îmbunătăţească acele vremuri. Fraţii acestei loji au căutat să susţină talentele veritabile, indiferent că făceau parte sau nu din structurile ordinului. Şi, cu siguranţă, renumitul fotograf Carol Papp de Szathmáry primul fotoreporter de război din lume, este un exemplu elocvent în acest sens. În plus, dacă medităm puţin şi la realitatea că, în a doua jumătate a veacului al XIX-lea, francmasoneria a reprezentat un veritabil laborator de idei care a reunit minţi sclipitoare ale epocii, putem să spunem că ordinul în sine, prin proiectele şi demersurile proprii, a avut un rol covâşitor în promovarea iluminării prin cultură, dar şi în complicatul proces de modernizare a societăţii în marele ei ansamblu. Iniţierea sa în masonerie, în Loja „Zur Brüderlichkeit”/„Pentru Fraternitate” nu trebuie să surprindă pe nimeni. Mai mult decât atât, se pare că un atare pas pe care l-a făcut i s-a potrivit ca o mănuşă. Un maghiar format la şcoala austriacă, care vorbeşte desăvârşit şi limba germană, dar care se stabileşte în Bucureşti trebuie că s-a simţit foarte în elementul lui într-o lojă precum cea menţionată care era, până la urmă, oglinda propriei sale identităţi. Admiterea lui într-un asemenea nucleu de elită trebuie că i-a fost de mare folos. A întâlnit acolo diverse figuri notabile care au excelat fiecare în sfera lor de activitate, ca să nu mai spunem că iniţierea sa în masonerie i-a deschis, fără dar şi poate, diverse oportunităţi. Această dimensiune a vieţii sale i-a oferit şansa de a călători mult, de a cunoaşte felurite personalităţi ale vremii care au crezut în proiectele şi talentele sale, în consecinţă au investit mult în toate acestea. Românii şi maghiarii reprezentau două lumi concurente între care punţile de legătură erau foarte dificil de de realizat. Şi, totuşi, la un anumit nivel acest lucru s-a conturat în cele din urmă. Eu, unul, mă tot gândesc la aspectele care au făcut posibil aşa ceva. Cheia o reprezintă deschiderea interioară pe care unii iluminaţi ai vremurilor de atunci au avut-o cu prisosinţă. Acesta este acel aspect care particularizează Loja «Zur Brüderlichkeit»/«Pentru Fraternitate» de altele. Câtă vreme ai parte de oameni cu mintea flexibilă, chiar şi cele mai ferecate lumi se pot deschide şi se pot apropia mult una de cealaltă. Există și alte simboluri masonice care apar frecvent pe bijuterii, medalii și decorații masonice ca de exemplu:
- Compasul – dedicat tuturor masonilor, semnificând Spiritul
- Echerul – dedicat doar Marelui Maestru, semnificând Materia, Spațiul, Echilibrul, fără el masonii nu pot șlefui “piatra brută”
- Steaua în cinci colțuri (pentaclul) – semnifică Lumina, Inteligența. Știința
- Ramurile de accacia – semnifică Reînnoirea, Metamorfoza, Inocența
- Litera G – se referea inițial la Geometrie - știința sacră transmisă, azi cu ample și misterioase încărcături ezoterice.
Temuta, admirata sau dezavuata, Francmasoneria a jucat si continua sa aiba un rol important in multiple planuri ale Romaniei. Sub semnul echerului si compasului de sub ochiul unic, s-au desfasurat evenimente majore ale neamului. Efervescenta masonica in Romania a atins o considerabila cota in perioada pasoptista, considerata de istorici o generatie de masoni. Sintagma este acoperita de adevar, daca luam in calcul ca cei vizati apartineau unor societati secrete literare si masonice de la Bucuresti, Iasi, Brasov, Chisinau, Cernauti. Printre exponentii de seama, desavarsiti in lojile pariziene, ii gasim pe Balcescu, Rosetti, Kogalniceanu, Alecsandri, Cuza, Negruzzi si I.C. Bratianu. Sub regele Carol I, nu mai putin de 12 din 19 prim-ministri au fost masoni, ca si alti importanti oameni politici ai vremii. Acum, Francmasoneria romana a facut pasul catre Marea Loja Nationala. În fine, in perioada Romaniei Mari, o figura proeminenta a fost primul-ministru Alexandru Vaida-Voievod, incadrat in loja "Ernest Renan", alaturi de Traian Vuia, Mihai Serban s.a. El a obtinut, datorita discutiilor cu omologii sai masoni, premierii britanic si francez, Lloyd George si Georges Clemenceau, acceptul unor importante revendicari teritoriale romanesti, inclusiv Basarabia. Numele altor oameni care se afla si astazi, ori s-au aflat pana nu demult, in primele randuri ale celebritatilor Masoneriei romanesti sunt: Petre Roman, Viorel Hrebenciuc, Ioan Rus, Gelu Voican Voiculescu, Dumitru Prunariu, Lucian Bolcas, Alexandru Ciocâlteu, Constantin Balaceanu Stolnici, Virgil Ardelean, Ioan Talpeş, Ovidiu Tender, Irinel Popescu, Alexandru Bittner, Razvan Teodorescu, Victor Babiuc, Gheorghe Zamfir, Crin Halaicu, Tudor Gheorghe, Florian Pittis si Adrian Severin. Ziaristul si muzeograful Horia Nestorescu-Balcesti, renumit pentru lucrarile sale de istorie a Masoneriei romane, afirma ca: "Romanii datoreaza Francmasoneriei faurirea Romaniei Moderne, a Independentei, a Regatului, a Statului national unitar si suveran". Biserica Ortodoxa Romana este de cu totul alta parere. Prin Hotararea Sfantului Sinod din 1937, la concluziile Mitropolitului Nicolae al Ardealului, ramasa si astazi in vigoare, aceasta subliniaza in sapte puncte urmatoarea sinteza: "Este o organizatie mondiala secreta, in care evreii au un rol insemnat, avand un rit cvasi-religios, luptand impotriva conceptiei crestine, impotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republica internationala, laica. Este un ferment de stricaciune morala, de dezordine sociala. Biserica osandeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta". Cuvintele „francmason“, „francmasonerie“ sunt forma românească a cuvintelor englez free mason, francez francmaçon şi german Freimaurer care înseamnă „zidar,constructor liber“ şi reprezintă o moştenire a uneia din rădăcinile francmasoneriei: breasla zidarilor care construiau biserici, bazilicile şi catedralele în Evul mediu. Potrivit dicţionarului enciclopedic „The New Encyclopedia Britannica“, francmasoneria este cea mai vastă societate secretă din lume, răspândindu-se mai cu seamă datorită întinderii în sec. al XIX-lea a Imperiului ritanic (mai corect spus ar fi însă: „societate discretă“). Însă francmasoneria a funcţionat în secret doar atunci şi acolo unde a fost interzisă de lege. Ea nu este prin natura ei o asociaţie secretă, deşi prezintă asemănări cu Şcolile de Mistere din Antichitate. Însă, potrivit definiţiei date de masonii înşişi, masoneria este: „o asociaţie de oameni liberi şi de bune moravuri care conlucrează pentru binele şi progresul societăţii prin perfecţionarea morală şi intelectuală a membrilor săi.“ Despre Masonerie există două puncte de vedere: primul, pro-masonic, prezintă masoneria ca pe o organizație fraternă, ai căror membri sunt uniți de idealuri comune morale şi metafizice; în cele mai multe dintre ramuri, de credinţa într-o fiinţă supremă. Câtă vreme masoneria tinde spre perfecţionarea omului, este compatibilă cu orice credinţă sau convingere sinceră şi nu ar trebui să apară probleme; al doilea, anti-masonic, prezintă această organizație într-o lumină diabolică, socotind-o o pseudoreligie, cu o organizare ermetică, antisocială, complotistă si satanista. Lojele masonice sunt forme de organizare ale masonilor de oriunde.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2022/09/lot-franta.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri