Stema municipiului Sebeş, județul Alba, a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 1369 din anul 2005, și este compusă dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp roşu se află un leu rampant, de aur, cu capul şi trupul în profil, ridicat pe labele din spate. Leul poartă o coroană foliată, numită în heraldica transilvăneană Corona Regia. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu cinci turnuri crenelate. Semnificaţiile elementelor însumate ale stemei este următoarea:
- Smalţul roşu al scutului simbolizează autonomia locală constituţională.
- Leul de aur reprezintă puterea, îndrăzneala, generozitatea şi independenţa.
- Coroana foliată semnifică statutul de oraş liber regal.
- Coroana murală cu cinci turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu.
***
Sebeş, mai demult Sebeşul Săsesc, Șebişul săsesc, Sebeş-Alba, (în dialectul săsesc Melbach, în germană Mühlbach, Mühlenbach, în traducere Pârâul morii, în maghiară Szászsebes, în latină Sabesium) este un municipiu din judeţul Alba, România, care include localitățile: Lancrăm, Petrești și Răhău. În Antichitate, pe locul Sebeşului de astăzi s-a aflat o aşezare dacică, încorporată în Imperiul Roman. Oraşul a fost întemeiat în secolul al XII-lea de coloniştii saşi veniţi la chemarea regelui Ungariei. Sebeșul Săsesc a fost unul din cele mai importante orașe ale Transilvaniei medievale, devenind una din cele "șapte cetăți" care au dat numele german al provinciei: "Siebenbürgen". Localitatea este atestată documentar pentru peima dată în anul 1245 sub numele Malembach. Lucrarea lui Johannes Troster "Das alt und neue Teutsche Dacia" apărută în 1666 la Nürnberg stabilește data înființării orașului în anul 1150. Marea invazie mongolă a distrus orașul în anul 1242, după care locuitorii l-au reconstruit. Secolul al XIV-lea a adus cu sine o perioadă de dezvoltare a orașului, el fiind cotat în 1376 al treilea ca importanță comercială între orașele săsești. Un act regesc din 1387 consfințește dreptul Sebeșului de a ridica ziduri, deși construcția acestora incepuse probabil înainte de jumătatea secolului al XIV-lea. Acesta devine astfel in ciuda întinderii sale reduse primul oraș din Transilvania înconjurat complet cu fortificații din zidărie. La 1485 regele Matei Corvin acordă orașului o serie de privilegii pentru completarea fortificațiilor. Modificările cele mai importante le suferă incinta bisericii al cărei zid este supraînălțat. Lucrări de mai mică anvergură, terminate în primii ani ai secolului al XVI-lea fiind efectuate și la incinta exterioară. După pandemia de ciumă din 1738, populația orașului a scăzut foarte mult, orașul fiind salvat în bună măsură de venirea celui de-al doilea val de coloniști din spațiul german, mai exact din Baden-Durlach (începând cu anul 1748) și Hanau (1770). Dieta Transilvaniei s-a întrunit de două ori în Sebeș, în 1556 și 1600. Locul întrunirilor, Casa Zápolya, este astăzi muzeu. Până la reorganizarea administrativă românească din perioada interbelică s-a numit Sebeșul Săsesc și a făcut parte din comitatul Sibiu, apoi a fost inclus în județul Alba (interbelic). Între anii 1950 și 1968 Sebeșul a făcut parte din regiunea Hunedoara. La recensământul din anul 2021 municipiul număra 26490 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2011 – 27019 locuitori) dintre care: români – 79,84%, romi – 4,67% și restul – necunoscută sau alte etnii. Componența confesională a municipiului Sebeș astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 74,85%, penticostali – 3,32%, martorii lui Iehova – 1,05% și restul –necunoscută sau altă religie. În prezent Sebeșul este un oraș cu o economie dinamică, datorită în mare parte investițiilor externe făcute în ultimul deceniu. Prelucrarea lemnului, confecțiile și marochinăria constituie principalele domenii ale industriei. Câteva dintre obiectivele turiste ale orașului sunt:
- Biserica evanghelică-luterană, reclădită în stil gotic în secolele al XIII-lea – al XIV-lea. A fost renovată ulterior în stilul Renașterii.
- Buserica Bob (secolul al XIX-lea), biserică protopopială greco-catolică, folosită din 1948 de comunitatea ortodoxă
- Biserica Învierea Domnului (secolul. al XIX-lea), ortodoxă
- Turnul octogonal, situat lângă Mănăstirea Franciscană
- Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul este amplasat în cimitirul romano-catolic din orașul Sebeș și a fost ridicat în memoria eroilor români din Primul Război Mondial. Obeliscul, cu înălțimea de 1,6 m, este realizat din calcar cioplit, fiind susținut de o bază simplă, de formă paralelipipedică. Pe placa din marmură aflată pe trunchiul monumentului se află un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți în războiul mondial 1914-1918“. Înscrisul este realizat și în limba germană.
- Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Monumentul a fost dezvelit în anul 1958, fiind amplasat în parcul din centrul orașului, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în Al Doilea Război Mondial. Monumentul este de tipul placă memorială, fixată pe un soclu simplu din beton, înalt de 1 m. Pe placă este un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți în lupta contra fascismului“.
- Râpa Roșie, rezervație geologică, la cca 3 km de oraș (25 ha).
Câteva din personalitățile care s-au născut sau au trăit vremelnic pe aceste meleaguri:
- Johann Friedrich Geltch (1815-1851, pedagog și scriitor
- Friedrich Krassler (1818-1893), medic și scriitor
- Joseph Marlin (1824-1849), jurnalist și scriitor
- Carl Filtsch (1830–1845), pianist și compozitor
- Lucian Blaga (1895 – 1961), scriitor
- Radu Stanca (1920 - 1962), scriitor și regizor de teatru
- Mircea Breazu (n.1946) actor
- Ionuț Fulea (n.1971) interpret de muzică populară
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/10/aviz-portugalia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
Răspunsuri