Muzeul Viticulturii și Pomiculturii este un muzeu national situat în Curtea Goleștilor, din satul Golești, comuna Ștefănești, județul Argeș, pe drumul național care leagă Piteștiul de București. Muzeul are patru secții. Ansamblul feudal al Golestilor este cel mai important Ansamblu medieval fortificat laic din Tara Romaneasca ce contine prima Scoala Sloboda Obsteasca din Muntenia, prima bolnita si un conac construit in anul 1640 și restaurat in 2016. În acest loc, regele Carol I a petrecut prima noapte pe teritoriul Romaniei! Tot aici și-a trăit ultimele zile de libertate, înainte de a fi prins și ucis de eteriști, Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției de la 1821.Alaturat ansamblului medieval se gaseste un enorm muzeu etnografic, cu monumente de arhitectura populara absolut originale din toate zonele Romaniei. De asemenea, in Parcul Golestilor se gaseste un frumos parc de relaxare si distractii pentru copii unde se poate petrece o zi intreaga intr-un loc sanatos si linistit. Copiii pot calari cai si ponei, se pot da cu tiroliana sau se pot distra cu jucarii traditionale. Conacul Goleștilor, construit în 1640, este monument istoric și a fost restaurat cu fonduri europene in 2016. În conac sunt expuse obiecte de istorie memorială precum Tronul pe care au stat toti regii Romaniei, biroul lui Carol I, mobilier de epocă, obiecte personale ale familiei Golescu, manuscrise, artă decorativă, carte. Secția în aer liber cuprinde arhitectură și tehnică populară, instalații viticole și pomicole. Muzeul pomiculturii și viticulturii este organizat pe trei sectoare complementare. Cel mai important sector este cel al gospodăriilor țărănești aduse din principalele zone viticole și pomicole ale țării, grupate sub forma unui sat românesc, care urmează conturul țării, și înlănțuirea provinciilor istorice naționale. Fiecare gospodărie viticolă sau pomicolă înglobează în cadrul ei, atât casa de locuit, cât și toate dependințele aferente și uneltele de lucru specifice. Al doilea sector este constituit din instalațiile și instrumentarul specific ocupațiilor principale, care se află în afara gospodăriilor, cum sunt: cramele, conacele de deal, povernele etc. Sectorul al treilea înfățișează istoria pomiculturii și viticulturii din România, din cele mai vechi timpuri până în prezent, pe baza dovezilor arheologice, numismatice, epigrafice, documentelor istorice etc. Cele mai numeroase construcții aflate în muzeul pomi-viticol în aer liber datează din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Muzeul și separat Conacul Goleștilor sunt declarate monument istorice.
Golești este un sat de 1263 locuitori ce aparține de orașul Ștefănești dinn județul Argeș. Aici se află Muzeul Viticulturii și Pomiculturii și Conacul Goleștilor. Conacul Goleștilor, situat la 10 kilometri depărtare de Pitești este locul unde Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției de la 1821, și-a trăit ultimele zile de libertate, înainte de a fi prins și ucis de eteriști.
Ștefănești, în trecut și Târgu Dealului, este un oraș (anul 2004) din județul Argeș, care include și satele: Enculești, Golești, Izvorani, Ștefăneștii Noi, Valea Mare-Podgoria, Viișoara și Zăvoi, fiind situat în centrul județului, la nord-est de municipiul Pitești, pe malul stâng al râului Argeș. Orașul este străbătut de autostrada București – Pitești, pe care este deservit de nodul Pitești Est, aflat pe teritoriul comunei vecine, Mărăcineni. Orașul este și un nod feroviar secundar, fiind străbătut de calea ferată București – Pitești, pe care este deservit de stația Golești, de unde se ramifică o cale ferată spre Câmpulung – Parc Krețulescu, linie pe care orașul mai are și stația Ștefănești Argeș. În 1950, comuna a fost transferată orașului regional Pitești, reședința regiunii Argeș. În acea perioadă, la Florica, în casa confiscată de la familia Brătianu, au fost aduși refugiați politici din Grecia, izgoniți de războiul civil grec. De aceea, satul Florica a fost numit în acea vreme Partizanii. Această denumire s-a păstrat însă numai până în 1964, când a fost schimbată din nou în Ștefăneștii Noi. În 1968, comuna a fost transferată județului Argeș. În orașul Ștefănești se află cincisprezece monumente istorice de interes național. Ca sit arheologic este clasificat ansamblul curților boierești ale slugerului Mușat (1601-1700) din localitatea urbană principală a orașului. Alte opt sunt monumente istorice de arhitectură. În Golești se află curtea Goleștilor (sec. XVII-XIX) — ansamblu alcătuit din conac (1640), baia turcească (secolul al XVIII-lea), clădiri-anexă (secolele al XVII-lea–al XIX-lea), clădirea școlii și a administrației (începutul secolului al XIX-lea), fântâna Goleștilor (mijlocul secolului al XVII-lea), parcul din jurul conacului (secolele al XVII-lea–al XIX-lea), turnul porții (mijlocul secolului al XVII-lea, refăcut la începutul secolului al XIX-lea), zidul de incintă cu 4 turnuri de colț (mijlocul secolului al XVII-lea), chioșc (secolul al XIX-lea); parcul alăturat incintei (secolele al XVII-lea–al XIX-lea) și busturile Goleștilor (clasificate ca monument de for public) — apoi ansamblul bisericii „Sf. Treime” a curții Goleștilor (1646) — ansamblu alcătuit din biserica „Sf. Treime” (1646), turn clopotniță (sec. XIX) și zid de incintă (sec. XIX) — apoi Muzeul Pomiculturii și Viticulturii din România (secolul al XVIII-lea–începutul secolului al XX-lea).În localitatea Ștefănești se află ansamblul conacului Brătianu–„Florica” (începutul secolului al XX-lea) — ansamblu alcătuit din conacul Brătianu (vila „Florica”, începutul secolului al XX-lea), capela funerară „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” (1909–1912), clădiri-anexă, ulterior Stațiunea de Cercetări Viticole, anexe și parc (începutul secolului al XX-lea) — și biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” (1627). La Valea Mare-Podgoria sunt fostul schit Valea Mare-Podgoria (1685) — ansamblu alcătuit din Biserica „Nașterea Maicii Domnului” a fostului schit Valea Mare Podgoria (1685), fundațiile chiliilor (1685) și ale zidului de incintă (1685) — apoi biserica „Sf. Ioan Bogoslovul” (1765, refăcută în 1789); și ansamblul conacului de vie brîncovenesc (1688–1714) — ansamblu alcătuit din ruinele conacului (1688–1714), poartă și zidul de incintă (1688–1714). Alte șase dintre monumentele istorice de importanță națională sunt monumentele memoriale sau funerare: crucea de piatră a lui Matei Basarab (1632–1654) din fața căminului cultural din Ștefănești; o cruce de piatră de la începutul secolului al XVIII-lea, și crucea de piatră a slugerului Mușat (1629) din curtea bisericii „Tăirea Capului Sf. Ioan Botezătorul”; crucea de piatră a Logofătului Andreiaș (1717), toate din Ștefănești; o altă cruce de piatră (secolul al XVII-lea) din satul Viișoara; și încă una din 1741 aflată în curtea bisericii de lemn din Enculești. În rest, alte nouă obiective din oraș sunt incluse în lista monumnetelor d einteres local. Șapte sunt monumentele istorice de arhitectură crama Golescu (1850) din Izvorani; conacul Emanuel (Nolică) Antonescu (începutul secolului al XX-lea); vila Donescu (1915, refăcută în 2009), ambele din Ștefănești; casa Madgearu (începutul secolului al XX-lea); vila Turturica (1930); conacul Mihail Ghelmegeanu (circa 1930); și vila Bulandra (începutul secolului al XX-lea) toate din satul Valea Mare-Podgoria. Alte două sunt monumentele memoriale sau funerare casa Ion Pillat (începutul secolului al XX-lea) din Izvorani; și casa Liviu Rebreanu (începutul secolului al XX-lea) din Valea Mare-Podgoria. La recensământul din anul 2011 localitatea număra 14541 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2002 – 12983 locuitori) dintre care: români – 88,35%, romi – 5,73% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a orașului argeșean Ștefănești astăzi s eprezintă aproximativ astfel: ortodocși – 92,42% și restul – nedeclarată sau altă religie.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2022/03/info-numis-mondo-137.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri