În data de 29 noiembrie 2023 Banca Națională a Republicii Moldova a lansat în circuitul numismatic mondial două monede comemorative (argint și aur) cu tema Anivesarea leului moldovenesc. Pe avers, în interiorul unui cerc periferic continuu este reprezentată Stema națională a Republicii Moldova și înscrisurile: “50 (100) LEI” pe două rânduri orizonatele sub stemă și o linie orizontală, iar periferic circular: “REPUBLICA 2023 MOLDOVA Ag 999 31,1 g” – pe cea de argint și “REPUBLICA 2023 MOLDOVA Au 999 7,8 g” – pe cea de aur. Pe revers și tot în interiorul unui cerc periferic continuu, în partea dreaptă este reprezentată sigla Băncii Naționale a Moldovei și dedesubt înscrisul “ANIVERSAREA LEULUI MOLDOVENESC”. În partea stângă este reprezentat un ornament decorativ și înscrisul vertical “29 noiembrie 1993”.
Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt:
- seria – altele
- tema – aniversarea monedei naționale
- valoarea cea de argint – 50 lei
- titlu argint – 99,9%
- valoarea cea de aur – 100 lei
- titlu aur – 99,9%
- forme – rotunde
- diametru cea de argint – 37 milimetri
- diametru cea de aur – 24 milimetri
- greutate cea de argint – 31,1 grame
- greutate cea de aur – 7,8 grame
- margini – zimțate cu număr de serie gravat
- tiraj 2023 cea de argint – 500 exemplare
- tiraj 2023 cea de aur – 300 exemplare
Înainte de independență, Republica Moldova a folosit rubla sovietică și, pentru o perioadă scurtă de timp, rubla rusească. De asemenea, pentru o perioadă scurtă de timp după independență, Moldova a tipărit propriile sale „cupoane” înainte de a introduce moneda proprie. Aceasta s-a întâmplat pe 29 noiembrie 1993, când, cu suportul Fondului Monetar Internațional (FMI), Banca Națională a Moldovei (BNM) a pus în circulație leul (primele bancnote fiind tipărite în străinătate). În noiembrie 1993, primul curs de schimb al leului a fost stabilit administrativ de către BNM la 3,85 lei/USD. Din punct de vedere economic, existau unele condiții pentru o monedă stabilă în acele zile, cum ar fi lipsa oricărei datorii externe și potențialul economic bun al sectorului agrar. Aceste premise erau de o importanță majoră, dar trebuie notat că Moldova nu avea niciun fel de rezerve valutare și niciun fel de dețineri de aur la momentul când s-a „născut” această nouă monedă. Lipsa oricăror dețineri de aur a bântuit, de fapt, moneda până în zile noastre. Bazat pe rezultatele bune în implementarea reformelor, leul a reușit să rămână stabil în primii 5 ani de la punerea sa în circulație în jurul valorii de 4,50-4,70 lei/USD. În primii ani de existență ai leului, Banca Naţională a Moldovei a condus o politică monetară foarte restrictivă. Cu toate acestea, evoluția acestei monede tinere avea să înregistreze evenimente dramatice în anii care au urmat. În primul rând, încă de la punerea sa în circulație, leul moldovenesc nu a fost monedă oficială pe tot teritoriul Moldovei. Așa-zisa Republică Transnistreană (teritoriul din stânga Nistrului și orașul Bender (Tighina)) și-a înființat propria Bancă Centrală (BRT) pe 22 decembrie 1992 la Tiraspol.Leul avea să cunoască o primă depreciere puternică în urma crizei din 1998. A doua mare depreciere avea să aibă loc în 2014, iar situația curentă a monedei nu este prea solidă. Este nevoie de o revenire economică puternică pentru a readuce stabilitatea leului. În final, ar fi corect să spunem că scurta istorie a tranziției Moldovei la o economie de piață, a „tânărului” său leu și a statutului său actual sunt simple reflecții ale economiei, ale politicilor interne fiscale și monetare și ale contextului internațional. O concluzie clară poate fi însă ușor trasă: o monedă e puternică/mai puternică atâta timp cât este sprijinită de o economie sănătoasă și robustă. Moldova și leul său nu pot evita acest adevăr fundamental al științelor economice. Construcția unei asemenea economii trebuie să fie un interes național pentru Moldova.
-->
Răspunsuri