Fundu Moldovei este o comună din județul Suceava, care include și satele: Botuș, Botușel, Braniștea, Colacu, Delnița, Deluț, Obcina, Plai și Smida Ungurenilor. Fundu Moldovei este o comună reprezentativă pentru zona de munte a județului Suceava, ca vatră etnofolclorică deosebit de interesantă, consemnată ca atare încă de la începutul secolului, când a fost aleasă, la îndemnul istoricului Ion Nistor, ca una din cele patru puncte de reper pentru cercetările sociologice întreprinse de Dimitrie Gusti - primele de gen din România. Fundu Moldovei este o regiune conservatoare, locuită de munteni, creatori și păstrători ai unor forme proprii de viață materială și spirituală; comuna atrage prin elemente de arhitectură tradițională și de civilizație a lemnului, prin viața păstorească și prin celelalte ocupații, prin meșteșuguri, costum popular, obiceiuri, ceremonialuri, prin diversitatea coregrafică a jocurilor populare, repertoriul muzical, viața culturală în general. Fundu Moldovei este locul unde activează ansamblul artistic "Arcanul", una din cele mai reprezentative formații artistice din Bucovina, atât ca "performanțe" - premii la festivaluri din Olanda, Irak, Polonia, Bulgaria, Germania, Ungaria, cât și ca origini - înaintașii celor de astăzi au dansat și s-au bucurat de succes în 1908 la Viena și în 1937 la Londra. Fundu Moldovei este gazda Festivalului "Buna Vestire", festival de cântece și poezii religioase ce se desfășoară sub patronajul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și care are ca scop valorificarea tradițiilor ortodoxe și etalarea unor forme de artă populară. Fundu Moldovei este locul unde se mai pot întâlni obiceiuri și tradiții, așa cum în unele părți le mai povestesc doar bătrânii: la momentele importante din viața omului - naștere, nuntă, înmormântare - și la diferite date din calendar, în special la cele două mari sărbători: Paștele - impistritul ouălor, binecuvântarea bucatelor de la Slujba de Înviere - și cele de iarnă, respectiv de Crăciun și de Anul Nou - colinda; clopoțelul; buhaiul; jocurile cu măști; capra și cerbul; ursul; moșul și baba; mirele și mireasa; semănatul; teatrul popular; steaua, multe din acestea, datorită acurateții filonului de folclor autentic, înregistrate și aflate de ani buni în arhivele unor televiziuni din țară și străinătate. Localitatea Fundu Moldovei este atestată documentar pentru prima dată într-un hrisov al lui Ioan Grigore Calimah, prin care dăruiește Mariei jitniceroaiei mai mulți munți din ținutul Câmpulung Moldovenesc, în anul 1761. La recensământul din anul 2011 comuna număra 3594 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 4146 locuitori), dintre care: români – 98,38% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei sucevene Fundu Moldovei astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 91,81%, adventiști de ziua a șaptea – 5,89% și restul – nedeclarată sau altă religie. Pe raza comunei sunt multe pensiuni primitoare care își așteaptă turiștii dornici de odihnă, relaxare și cunoaștere.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/10/aviz-portugalia.html
-->
Răspunsuri