Năruja este o comună din județul Vrancea, care include și satele: Podu Nărujei, Podu Stoica și Rebegari, fiind situată în vestul județului, în zona de munte, pe valea râului Zăbala și a afluentului său Năruja. Comuna Năruja se afla la circa 50 km depărtare de municipiul Focşani, reşedinţa judeţului Vrancea, pe Drumul naţional D2 care merge spre Braşov. La recensământul populației din anul 2011 comuna număra 1659 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 1922 locuitori), dintre care: români – 96,02% și restul – necunoscută sau altă etnie.
Componența confesională a comunei vrâncene Năruja astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 95,17% și restul – nedeclarată sau altă religie. În 1950, a devenit reședința raionului Năruja din regiunea Putna, dar după doi ani, în 1952, a fost inclusă în raionul Focșani din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, a fost transferată la județul Vrancea. Singurul obiectiv din comuna Năruja inclus în lista monumenteleor de interes județean este Biserica Cuvioasa Paraschiva din centrul satului Năruja, clasificată drept monument de arhitectură și datând din anul 1788. Biserica este zidită din piatră de râu alternând cu cărămidă, având o grosime de un metru. Forma este trilobată, în formă de cruce, fiind compusă din Sf. Altar, Naos, Pronaos şi Pridvor.
De-a lungul vremii biserica a suferit mai multe reparaţii fără a-i schimba forma, doar acoperişul a suferit modificări. La început a fost acoperită cu şindrilă, iar apoi cu tablă. În anul 1985 au început lucrările de renovare şi pictură din nou în tehnica “fresco”, lucrări ce s-au finalizat în anul 1990, an în care a avut loc şi resfinţirea sfântului locaş, de către Preasfinţitul Episcop Epifanie Norocel al Buzăului şi Vrancei, în data de 8 iulie 1990. La începutul secolului al XX-lea, Regele Carol I al României, aflat la vânătoare prin Munţii Vrancei, a poposit în Năruja unde a fost primit de toată suflarea Ţării Vrancei cu mare ospăţ şi dragoste, pe un platou aflat pe Dealul Nărujii, cu ocazia celei de-a 40-a aniversare a domniei. La cererea nărujenilor, a hotărât să înalţe un spital pe acest platou pentru îngrijirea sănătăţii mocanilor vrânceni. După numai un an de zile, pe acel teren donat comunităţii de preotul Nicolae Mihail, a fost ridicată clădirea Spitalului Jubiliar “Regele Carol I”, considerat la acel moment unul dintre cele mai moderne din Europa. Spitalul a funcţionat până în anul 2002, când a fost desfiinţat.
-->
Răspunsuri