În data de 18 iunie 1930, a fost pusă în funcţiune pe râul Ialomiţa hidrocentrala din localitatea Dobreşti, județul Dâmbovița, construită pentru alimentarea cu energie electrică a oraşului Bucureşti. Hidrocentrala a fost construită între 1928 și 1930 sub directa coordonare a profesorului Dorin Pavel, ca şef de şantier, pentru ca ulterior să fie directorul exploatării, unde a petrecut în total cinci ani. Această hidrocentrală semiautomată la nivel de agregat şi realizarea automată a paralelului, era în anii '30 prima centrală modernă la nivel modial, cu automatizare Voith-Brown-Boveri. De aceea era cea mai restrânsă schemă de salariaţi a unei hidrocentrale cu o astfel de întindere pe teritoriu, cu linii şi cu staţii, având în total 16 angajaţi, inclusiv paza liniei Dobreşti - Bucureşti. Hidrocentrala era atunci cea mai mare din ţară, cu o putere instalată de 16 MW la o cădere de 308-320 metri. A fost echipată cu patru agregate Pelton orizontale şi o turbină de casă pentru asigurarea serviciilor interne în orice situaţie (toate fabricaţie VOITH – Austria) cu generatoare fabricaţie Brown – Boveri, care funcţionează şi astăzi cu cele mai bune performanţe şi fără modificări ale grupurilor. Amenajarea Dobreşti, care cuprinde barajul Scropoasa, două galerii de aducţiune – aducţiunea principală Scropoasa şi aducţiunea secundară Brătei, conducte din oţel şi centrala hidroelectrică, inclusiv linia de 110 kV, a fost realizată într-un timp record de 16 luni, cu 4000 de muncitori. Întreaga lucrare, după spusele profesorului Dorin Pavel, a costat la vremea aceea 750 de milioane de lei, adică 1400 de franci elveţieni pe kW instalat. Aceasta hidrocentrală a funcţionat neîntrerupt până în anul 1976 și în prezent are calitatea de monument tehnic. În Camera de Comandă tronează și astăzi fotografia profesorului Dorin Pavel, supranumit “părintele hidroenergeticii românești”, responsabil pentru coordonarea construcției. Cu mici reparații, cele patru turbine marca Pelton ale hidrocentralei funcționează ca în primele zile de viață și folosesc mare parte din componentele originale. Banii pentru uzina Dobrești și pentru rețeaua de transport au fost asigurați de primăria București. Energia era transportată până în stația de transformare Grozăvești pe o rețea echipată cu 4 conductori, de la Dobreşti până la Târgovişte, și cu 6 conductori, de la Târgovişte la Bucureşti. La Târgovişte, linia se racorda printr-o staţie de transformare de la 60 kV la 110 kV cu linia de 60 kV ce venea de la Schitu Goleşti. Din anul 2003 hidrocentrala Dobreşti face parte din Uzina Hidroelectrică Câmpina, Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş a societăţii HIDROELECTRICA. Ca producţie anuală de energie se situează pe locul al doilea în cadrul sucursalei, după CHE Vidraru.

Dobrești este un sat al comunei Moroeini din județul Dâmbovița și cuprinde zona montană înaltă a comunei Moroeni. În acest sens, Vârful Omu, Babele, Sfinxul, Peștera Ialomiței, Lacul Bolboci, Lacul Scropoasa se află în satul Dobrești!

Moroeni este o comună din județul Dâmbovița, care include și satele: Dobrești, Glod, Lunca, Mușcel și Pucheni. Comuna se află în extremitatea nordică a județului, cuprinzând zona montană înaltă, inclusiv o bună parte din Parcul Natural Bucegi din Munții Bucegi. Pe teritoriul comunei se află lacu Bolboci și izvoarele Ialomiței cu peștera Ialomiței (unde se află și un mic schit), iar la limita cu județul Prahova se află Vârful Omu, cel mai înalt punct al Bucegilor și al județului Dâmbovița, precum și Vârful Babele. Comuna este străbătută de șoseaua DN71 care leagă între ele orașele Sinaia și Târgoviște. La recensământul populației din anul 2011 comuna număra 5227 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2002 – 5120 locuitori), dintre care: români – 78,53%, romi – 17,94% și ceilalți – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei dâmbovițene Moroeni astăzi se prezintă aproximativ astfel: 95,33% - ortodocși și restul – nedeclarată sau altă religie. Principalele obiective turistice din comună sunt:

  • Casa memorială „Alexandru Ciorănescu”
  • Biserica din satul Moroieni
  • Schitul Peștera Obârșiei Ialomiței
  • Schitul Cocora, întemeiat în 1901 și sfințit în 1911

http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/03/bailleul-belgia.html

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Topics by Tags

Monthly Archives

-->