Biblioteca Teleki-Bolyai, în limba maghiară - Teleki-Bolyai Könyvtár, a fost construită între anii 1799 – 1804, sub îndrumarea directă a contelui Samuel Teleki, fondatorul bibliotecii. Fondul de bază al bibliotecii îl constituie cele 40000 de volume, printre care 66 de incunabule și o mulțime de opere și ediții rare din colecția personală a contelui. Fondul „Teleki-Bolyai” a rezultat din asocierea celor două mari colecții distincte Teleki, cu un număr de 40000 de volume și Bolyai, cu 80000 de volume. Acestora li s-au adăugat de-a lungul timpului alte fonduri de carte și documente provenite din mai multe biblioteci tradiționale din Transilvania.Colecția „Teleki" cuprinde, printre altele, cele 33 de volume ale Enciclopediei lui Diderot și D’Alambert, lexicoane contemporane și publicații ale unor academii și societăți științifice din Europa. Edificiul, cu statut de monument istoric, este situat pe Strada Bolyai, la nr.17. Clădirea s-a realizat în stilul baroc sub comanda inginerilor Ignac Schlaff și Janos Kovecsi, după planurile arhitecților Ernest Koch și Antal Turk. Dulgherul Christian Schön din Rupea a realizat acoperișul, iar maestrul tâmplar din Târgu Mureș cu studii vieneze, Ádám Molnár a realizat rafturile, lucrările de tâmplărie și podelele.
Clădirea bibliotecii este un palat sub forma literei „L”.Edificiul a îndeplinit o funcție dublă: pe lângă faptul că includea toate încăperile și anexele indispensabile unui palat nobiliar orășenesc (apartamentul proprietarului, sala reprezentativă, apartamentul femeilor, încăperile servitorilor la parter, anexele gospodărești în curtea din spate), aproape jumătate din suprafața clădirii servea drept bibliotecă.La parter, în vecinătatea sălii mari a bibliotecii, funcționa o sală de lectură, la același nivel fiind amenajată și locuința bibliotecarului. Astfel, cu toate că dispoziția planimetrică a edificiului evocă structura bibliotecilor încorporate în castelele baroce, clădirea servea deja și funcții proprii bibliotecilor publice. Sala mare, care este concomitent și depozit de carte, urmează tradiția barocă a sălilor dezvoltate pe axul lung, concretizată la Târgu Mureș printr-o bibliotecă-hală cu trei „nave” și o galerie. Biblioteca Teleki-Bolyai din Tîrgu-Mureş se situează pe colţul estic al străzilor Szent Miklós şi Fazekas de odinioară. Clădirea cu un etaj descrie un plan în formă de „U”. Faţada principală a acesteia este compartimentată de 6 lesene simple, care delimitează un panou central numărând 4 axe de goluri, respectiv câte 2 panouri laterale, fiecare a câte 2 axe de goluri. La extremităţile panoului central erau odinioară două porţi cu închiderea semicirculară, cea din dreapta a fost însă ulterior desfiinţată. Ferestrele parterului au ancadramente înguste, dreptunghiulare, modelate din tencuială, cele de la etaj prezentând ancadramente profilate din tencuială, dotate cu pervaz şi evidenţiate prin colţuri superioare evazate. Un brâu median, uşor îngroşat în dreptul lesenelor, delimitează registrele faţadei. O cornişă precedată de către un brâu înalt încoronează faţada. Acoperişul frânt prezintă lucarne cu deschiderea arcuită.
Poarta edificiului se situează în axul al cincilea al faţadei. Gangul carosabil, acoperit cu bolţi semicilindrice cu penetraţii permite accesul în curtea interioară flancată de braţele structurii în „U” uşor asimetrice a clădirii. Fazele succesive de construcţie pot fi surprinse şi în aspectul faţadelor interioare: aripa Rhédey-Wesselényi se evidenţiază prin şiruri de arcade la ambele niveluri, în timp ce aripa bibliotecii evocă structura mai simplă a faţadei principale. Arcadele cu închiderea în formă de mâner de coş pe latura dinspre stradă, respectiv brâul şi cornişa care înconjoară toate aripile, precum şi lesenele identice indică totuşi străduinţa de uniformizare a faţadelor dinspre curte.
Faţada dinspre curte a aripii Rhédey-Wesselényi cuprinde şase axe de goluri. Structura asimetrică şi oarecum dezordonată a faţadei parterului sugerează unele intervenţii ulterioare în această zonă, fiind vorba probabil de desfiinţarea scărilor care porneau odinioară din exterior. Planurile vechi şi cercetările de parament indică faptul că nici arcadele de pe faţada interioară a aripii dinspre stradă nu sunt originale, ci au fost amenajate odată cu construcţia bibliotecii. Faţada aripii care încorporează biblioteca prezintă o imagine unitară. Aceasta este ritmată de lesene, care delimitează 4 panouri a câte 2 axe de goluri fiecare. Ferestrele parterului au ancadramente simple, dreptunghiulare modelate din tencuială, iar deschiderile de la etaj, protejate de jaluzele, prezintă ancadramente înguste, modelate tot din tencuială, dar cu colţurile superioare evazate. A nu se confunda această bibliotecă cu Biblioteca Județeană Mureș, ce își are sediul în împunătorul Palat al Culturii.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/04/buk-polonia.html
-->
Răspunsuri