Biserica evanghelică fortificată din comuna Șeica Mare, județul Sibiu, cu statut de monument istoric, a fost ridicată, într-o primă etapă, la începutul secolului al XIV-lea. Șeica Mare, mai demult Șelca Mare, Seica-Mare (în dialectul săsesc -Marktšielken, Martšelkn, în limba germană - Marktschelken, Großschelken, Grossschelken, în limba maghiară - Nagyselyk, Selyk, în limba latină - Selk maior), este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu.Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1309. Localitatea a dat numele scaunului Șeica și a obținut, în anul 1412 dreptul de a organiza târguri anuale. În jurul anului 1300 a fost construită o bazilică gotică timpurie, ce avea hramul Sfântul Martin. De la aceasta se mai păstrează arcul de triumf, bolta în cruce din cor și ferestrele registrului superior. La începutul secolului al XVI-lea bazilica a fost transformată: colateralele au fost dărâmate, iar nava principală a primit o boltă semicilindrică cu penetrații, decorată cu nervuri, sprijinită pe pilaștri. Peste cor se ridică un nivel fortificat cu guri de tragere și guri de păcură. Altarul baroc este datat 1776, iar orga 1839. Cetatea bisericească avea forma unui
patrulater neregulat; din ea nu s-a mai păstrat nimic: zidul de incintă a fost demolat în anul 1906, în locul lui ridicându-se, în 1908, o împrejmuire din fier forjat.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/12/roma-italia.html
-->
Răspunsuri