Biserica Madona Dudu este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Craiova. Prima atestare documentară a bisericii parvine din anul anul 1758, când pe locul vechii biserici din lemn, ce data din anul 1700, s-a construit o alta mai mare (între anii 1750-1756), zidită din piatră, de către marele clucer Constantin Fotescu şi tăbăcarul Hagi Ion Gheorghe. Aceasta a fost construită în stil brâncovenesc, cu abside pentru strane, având trei turle: una deasupra naosului şi două deasupra pronaosului. În anii 1800 - 1801, întreaga Craiovă a fost incendiată de către turci, inclusiv biserica Madona Dudu. În pronaosul bisericii se afla mormântul poetului Vasile Cârlova. Biserica a fost refăcută în 1842. În anul 1841 Iordache Otetelişanu i-a încredinţat lui Constantin Lecca comanda executării picturii de la biserica Madona Dudu. În vara acelui an, Lecca s-a dus personal la Viena pentru a cumpăra vopselele necesare. Pictura bisericii, terminată în 1844, a fost executată în ulei în stil occidental şi a fost bine primită de contemporani. Constantin Lecca a fost primul pictor român care a executat pictură bisericească în stil occidental. După alte surse, pictura bisericii a fost lucrată de Gheorghe Tăttărescu. Această biserică a fost dărâmată în 1913. Din anul 1851 până în 1858, în chiliile ruinate ale bisericii Madona-Dudu din Craiova au început succesiv a se adăposti permanent trei-patru alienaţi mintal. În anul 1860, aceste chilii au fost demolate şi lângă biserica Madona-Dudu au fost clădite două camere şi o bucătărie pentru întreţinerea permanentă a şase-opt bolnavi. Cu timpul numărul încăperilor s-a mai mărit, iar numărul paturilor a ajuns la 20. Până în anul 1865, în acest mic spital se primeau bolnavi de tot felul: pelagroşi, epileptici, cazuri chirurgicale, alienaţi. Erau trataţi cu precădere alienaţii despre care se credea că erau dominaţi de duhuri rele pe care numai preoţii, prin rugăciuni inofensive sau chiar exorcizare, le puteau scoate. Din anul 1860, ospiciul a beneficiat de asistenţă medicală calificată. În perioada 1891-1922, ospiciul Madona-Dudu din Craiova a fost una dintre cele mai bine organizate instituţii de asistenţă a alienaţilor din Vechiul Regat. De-a lungul istoriei sale, biserica a servit drept adăpost bolnavilor mintal. Ei erau adăpostiţi în curtea lăcaşului. Numele inițial al bisericii s-a tras de la faptul că un anume negustor evreu vedea din când în când în coroana unui dud o icoană. Este știut faptul că pe locul bisericii înainte exista o livada mare de duzi. Vestea cu negustorul şi icoana se răspândise, iar proprietarul livezii, un mare boier al vremii, hotărî să construiască o biserică închinată Maicii Domnului, convins fiind că este o minune a ei. De atunci, biserica ar purta hramul Maica Precista de la Dud, nume care s-a latinizat mai târziu, devenind „Madona Dudu“, data cinstitului praznic fiind fixată în ziua Adormirii Maicii Domnului, pe 15 august. Aşa s-a născut Biserica Madona Dudu din Craiova.
Construcţia bisericii actuale a fost realizată după planurile arhitecţilor Ion Trăjănescu şi Sterie Becu, fiind ridicată între anii 1929 şi 1942. Astăzi craiovenii cunosc noua biserică sub numele de Catedrala Maicii Domnului și se spune că este înconjurată de câmpuri energetice. În anul 2004, un grup de 45 de cercetători de la Institutul Oxford a poposit la Craiova special pentru a măsura câmpurile energetice pe care le emană icoana. Aceştia au rămas uimiţi de ce s-a putut întâmpla, aparatele lor o luaseră razna, iar reacţia lor a fost „Este aproape vie!”. Icoana Maicii Domnului de aici a plâns aproape o săptămână cu lacrimi de mir în acelaşi an şi la fel de interesant este că, din spusele preoţilor, ea nu poate fi fotografiată tot timpul. Celor care au încercat să o fotografieze, li s-a şters filmul fără nicio explicaţie logică. Un alt lucru interesant cu icoana este că nu poate fi mutată din acel loc. Astăzi, biserica este paraclis mitropolitan. În pronaosul bisericii este înmormântat poetul Vasile Cârlova. Biserica Madona Dudu a fost declarată monument istoric la grupa valorică A.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/09/arville-belgia.html
-->
Răspunsuri