Biserica Sfanta Treime este situată în strada Ion Maiorescu nr. 9 (fosta Barbu Ştirbei ), în faţa Colegiului Naţional Carol I. A fost ctitorită de Dumitrana Ştirbei, văduva lui Constantin Ştirbei, între anii 1765-1768. Faptul că biserica a început să se construiască în anul 1765, ne-o dovedeşte un document din data de 15 decembrie 1765, care spune că: „Dumitrana Ştirbei făcuse o biserică lângă casele sale din Craiova”.
Biserica a fost ridicată la marginea Craiovei, pentru a avea întinderea necesară pentru „curte”. Curţile boiereşti din jurul bisericilor constituianu la început prima margine a oraşului, ca mai târziu să formeze centrul cel mai dezvoltat al Craiovei. Dumitrana Ştirbei a înzestrat biserica, în anul 1782 a comandat la Sibiu un policandru cu 24 de sfeşnice şi a zugrăvit biserica. Zugravul a fost adus de la Sibiu, de Barbu Ştirbei, fiul Dumitranei. În 1790 s-a adus un coplot cu următoarea inscripţie: „acest clopot s-a făcut de dumneaei stolniceasa Dumitrana Ştirboaica şi l-au aşezat la hramul sfintei Troiţe în Craiova”. După anii 1811 aici se construiesc chilii după dorinţa exprimată în testamentul biv vel dvornicului Barbu Ştirbei. În această biserică, în anul 1821, au fost închiși arnăuţii veniţi de la Bucureşti împotriva lui Tudor Vladimirescu, provocându-i mari stricăciuni şi în urma lor biserica a trebuit să fie reparată. În anul 1823 a fost refăcut acoperişul, biserica fiind acoperită cu „şindrilă măruntă, lucrată bine şi bătută în patru ”. În urma cutremurului de la 1838 nu s-au produs mari avarii.
În anul 1840 a fost refăcută de Barbu Ştirbei (viitorul Domn al Ţării Româneşti) şi tot atunci i s-a aşezat şi pisania care arată primii ctitori. În 1890 i s-a făcut o nouă reparaţie, iar între anii 1901-1906 a fost dărâmată şi reclădită după planurile arhitectului André Lecomte de Nouy, cel care a refăcut din temelie şi biserica Sfantul Dumitru din Craiova. Printre epitropii bisericii care au administrat averile acestui lăcaş s-a aflat şi Anton C. Brăiloiu (prefect de Dolj), care a ajuns la conflict cu Ştirbei şi astfel el numeşte epitrop pe maiorul Alfred de Marentzeler (austriac de confesiune romano-catolică). A reparat şi el biserica, a dărâmat chiliile construite după 1811 şi pe locul lor a amenajat o grădină frumoasă. În timpul primului război mondial, sarcina de epitrop i-a revenit preşedintelui Curţii de Apel din Craiova, Mihalache Măinescu. În biserică sunt îngropaţi Dumitrache Bibescu şi soţia sa, Catinca Văcărescu. În anul 1890 s-a încercat ca din fondurile bisericii să se facă un spital, dorinţă ce nu s-a realizat. S-a făcut totuşi un dispensar medical pentru săraci, instalat provizoriu în casele de lângă biserică, iar după 1940 într-un local propriu.
În centrul municipiului Craiova, în curtea Bisericii Sfânta Treime, se află monumentul dormitorului Barbu Știrbei, considerat cel mai vechi monument de for public din oraș. Operă a sculptorului francez Jean-Jules-Antoine Lecomte du Nouÿ (fratele celebrului arhitect André Lecomte du Noüy), monumentul a fost turnat în bronz în atelierele lui Ferdinand Barbedienne din Paris în 1907 și amplasat în 1912 în curtea Bisericii. Monumentul îl reprezintă pe domnitor în picioare, purtând pe umeri o mantie domnească, iar pe piept mai multe decorații. Mâna stângă se odihnește pe mânerul sabiei, în timp ce în mâna dreaptă domnitorul ține un pergament deschis, pe care scrie: “Vă încredințez voă apărarea țerei și a căminurilor voastre”. La picioarele sale se află un vultur cu aripile deschise și un tânăr care ține în mână o seceră, iar în cealaltă un snop de grâu. În partea din spate a statuii stă scrisă în bronz inscripția “Jean du Nouy Fecit 1907. Fondu par Barbedienne”. Pe soclul monumentului se mai găsesc o inscripție (în partea de față) și trei plăci de bronz (două cu basoreliefuri, pe laterale, și una cu principalele realizări ale domnitorului, în partea din spate). Pe fața soclului se află inscripția: „Barbu Dimitrie Știrbei Voevod, domn stăpânitor a toată Țara Românească 1849-1856. Născut la Craiova la 1795. Încetat din viață la Nizza 1869”. Basoreliefurile din bronz de pe lateralele soclului, turnate în 1908, conform inscripției “Jean du Nouy Fecit 1908”, reprezintă Dunărea Română (o figură masculină așezată pe câmpia Dunării, unde sunt marcate Turnu Severin, Brăila, dar și Biserica Sf. Treime din Craiova), respectiv România (o figură feminină în costum popular, care scrie într-o carte actele importante din istoria țării la care a luat parte domnitorul: Regulamentul Organic 1829, Învățământul Românesc 1834, Grăniceri Dorobanți 1849. Pe placa de bronz amplasată în partea din spate a monumentului sunt înscrise principalele realizări ale domnitorului Barbu Știrbei: Codul de Comerț (1840), Școala de Fete Elisabeta Doamna (1843), Școala Militară (1849), Legiuirea Agrară (1852), Teatrul Național (1853), Școala de Chirurgie (1855).
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/09/arville-belgia.html
-->
Răspunsuri