Biserica “Sfântul Ilie” este unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult ortodox, cu statut de monument istoric de interes județean, din zona centrală a municipiului Craiova și însemnat paraclis mitropolitan. Situată în imediata vecinătate a străzii Lipscani, principala arteră comercială a centrului vechi negustoresc al orașului, și a Palatului Administrativ, biserica actuală a fost construită pe locul unei biserici mai vechi, ridicată în secolul al XVIII-lea de boierii Otetelișeni. Biserica cu hramul Sfântul Ilie, ctitorie a vornicului Ilie Otetelișanu, a fost zidită în secolul al XVIII-lea fiind situată pe Strada Constantin Nicolăescu Plopșor, la nr.2. Deși pisania originală a bisericii nu s-a păstrat, o inscripție așezată în anul 1890, vizibilă și astăzi, menționează anul 1751 ca anul construirii acestei prime biserici: „În locul vechiei biserici făcută de rep: Ilie Otetelișanu pe la anul 1751 s’a construit această sântă biserică… Piatra fundamentale a acestei biserici cu patrunagiu Sf. Ilie s’a pus la 7 iulie 1889 și s’a terminată la 30 august 1890.” Cu toate acestea, în arhiva Mănăstirii Hurezi s-a descoperit testamentul lui Ilie Otetelișanu, datat în 11 decembrie 1732, în care vornicul menționează „a mea dulce nădejde, biserica mea din Craiova”, căreia dorește „să i se termine tâmpla și să se acopere din nou cu șindrilă”. Testamentul lui Otetelișanu dovedește că în 1732 biserica Sf. Ilie exista deja de un număr de ani care să justifice nevoia de reparații. Pe baza acestor informații, specialiștii au stabilit ca perioadă de ridicare a bisericii anii 1710-1725, anul 1720 fiind acceptat ca data cea mai probabilă a finalizării construcției acestui lăcaș. Astfel, biserica Sf. Ilie este considerată cea mai veche biserică de zid construită în sec. al XVIII-lea în Craiova. Biserica vornicului Ilie Otetelișanu avea dimensiuni reduse și un singur turn, dar a fost înzestrată de ctitor cu argintărie, veșminte și cărți, dar și moșii, devenind astfel una dintre cele mai bogate lăcașuri de cult din Bănie. Locul în care a fost construită era unul dintre cele mai aglomerate din oraș, la granița dintre târgul permanent al Craiovei și așa-numitul Târg de Afară, care în timp va ajunge să poarte numele mahalaua Sf. Ilie. Prin testament, vornicul Otetelișanu a înzestrat biserica cu moșii, casele sale din Craiova, via de la Sutești și alte bunuri imobiliare, și l-a lăsat ctitor pe vărul său Barbu Otetelișanu, fiul lui Gorgan Otetelișanu, pe care îl îndatora ca din prisosul venitului „să îmbrace săracii, să scoată datornicii din temniță, să hrănească bolnavii.” În ziua de 23 ianuarie (stil nou)/11 ianuarie (stil vechi) 1838 s-a produs un cutremur foarte puternic, de 7,5 grade pe scara Richter, care a afectat multe clădiri din Craiova, printre care și biserica Sf. Ilie, când „turnul bisericii a crăpat în trei locuri, au crăpat doi stâlpi în interior, căzând și tencuiala”. 

În urma acestui cutremur, vornicul lordache Otetelișanu și epitropul Grigore Otetelișanu îi fac bisericii reparații capitale, care îi schimbă cu totul înfățișarea. Astfel, turla bisericii va fi dărâmata, acoperișul se va face în două părți, spre est și vest se vor face două frontoane triunghiulare în loc de acoperiș, se va desființa pridvorul, deasupra ușii i se va monta o marchiză semiconică drept adăpost, acoperită cu tablă, și se va modifica exteriorul bisericii (se vor dărâma brâul și ornamentele în stil brâncovenesc). Turnul clopotniță va fi și el învelit cu tinichea, dar își va păstra forma inițială până în 1889. Despre clopotnița de la Sf. Ilie se spune că ar fi fost construită pe 7 etaje,  fiind mai înaltă decât vestitul turn al Colței din București. Amvonul bisericii a fost lucrat de Ioniță tâmplarul și Gheorghe Ocruțchi fierarul. Pictura noului lăcaș va fi încredințată în 1840 lui Barbu și lui Petre, zugravi din Craiova, dar rezultatele nu sunt pe plac epitropilor, care îl însărcinează cu această sarcină pe pictorul Constantin Lecca. Sub directa supraveghere a pictorului au lucrat la pictura bisericii și Tudorache Mavrodolu (sau Tudorache Zugravul) și Dimitrie Iacsici. În toamna ocupației rusești din anului 1848, instaurată după înăbușirea revoluției pașoptiste, armata rusă a cerut ca biserica să-i fie rezervată pentru serviciul religios. Până în 1851, biserica a devenit catedrală, toate serviciile publice cu caracter oficial fiind săvârșite aici. În anul 1864, biserica Sf. Ilie va fi reparată din nou de către epitropul Grigore Otetelișanu. Între anii 1889-1890, lăcașul de cult va fi refăcut în forma actuală de familia Otetelișanu, care „i-a schimbat rostul cu desăvârșire, dând o foarte luxoasă biserică de cărămizi aparente, fără niciun rost de arhitectură“. Ultima slujbă în vechea biserică s-a ținut la 11 iunie 1889, iar în ziua de 12 iunie a aceluiași an începe dărâmarea aceleia pentru a se zidi actuala biserică. Planurile noii biserici erau întocmite de arhitectul Fr. Springer, iar antrepriza de antreprenorii Giuseppe Trolli (care se mai ocupase de construcția ospiciului de pe lângă Biserica Madona Dudu din Craiova în 1888 și de instalațiile tehnice ale Palatului Universității din Iași în 1898) și C. Bardelli. Piatra de fundație s-a pus pe 7 iulie 1889, la mai puțin de o lună după demolare, și construcția bisericii s-a terminat la 30 august 1890. Vitraliile bisericii au fost executate de firma Ziegler și Schmidt din București (care a executat și vitraliile cavoului Iuliei Hașdeu din Cimitirul Bellu din București), în timp ce pictura (portretele ctitorilor și icoane din catapeteasmă) va fi executată în perioada 1892-1893 de cunoscutul pictor bucureștean Ioanid, sub directa supraveghere a maestrului și profesorului său Gheorghe Tăttărescu, fiind ultima biserică pictată de acesta. Sfințirea noii biserici a avut loc la 19 septembrie 1893. Biserica Sf. Ilie a fost din nou catedrala orașului din anul 1890 până la 26 octombrie 1933, când s-au finalizat lucrările de construcție a catedralei Sfâmtul Dumitru. În acea perioadă (1917-1929), epitropii bisericii Sf. Ilie au fost: D. Fortunescu și Ștefan S. Petrescu, iar din partea Primăriei orașului Craiova a fost numit ca epitrop Ioan Glogoveanu. Lucrări de restaurare a bisericii Sf. Ilie au avut loc între anii 1939-1940 și în perioada 1975-1976.  La începutul anului 2015, filiala Oltenia a Ordinului Arhitecților din România a organizat un concurs de idei privind amenajarea spațiului public prin deschiderea curții Bisericii Sf.Ilie. Acțiunea a făcut parte dintr-un proces mai amplu de activare și revitalizare a centrului vechi al orașului Craiova. Cu această ocazie a fost desființată grădina, a fost demolat gardul metalic pe soclu de cărămidă al bisericii, a fost demontată crucea din marmură a mormântului aflat în curtea bisericii, iar acesta a fost transformat într-o piesă de mobilier urban.

http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/09/arville-belgia.html

   

 

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Răspunsuri

Acest răspuns a fost șters.

Topics by Tags

Monthly Archives

-->