Mai jos admiri o veche carte poștală dar și poze recente reprezentând Biserica “Sfântul Ioan” din municipiul Tecuci, județul Galați.
***
Biserica Sfântul Ioan, denumire completă Biserica “Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Tecuci, județul Galați, este un lăcaș sobru și oarecum monoton al cultului ortodox, situat pe strada Griviței la nr.1. Acest frumos lăcaș de cult din oraș a fost înălțat între anii 1850-1852, cu cheltuiala serdarului Tudor Cincu și a soției sale Smaranda. Sfinţirea bisericii a avut loc la data de 14 octombrie 1852. Primul preot paroh al Bisericii ” Sf. Ioan Botezătorul” a fost Gheorghe Patrichi mort la 27 martie 1882. Stilul autentic moldovenesc pe care-l etalează astăzi biserica, l-a căpătat în urma consolidării și restaurării minuțioase pe care avea să le întreprindă, între anii 1912-1914, arhitectul bucureștean A. Vârnav. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor acoperit situat pe latura sudică a pronaosului. Deasupra ferestrelor în exterior sunt de jur împrejur 2 şiruri de firide mici pătrate, un şir de cercuri şi deasupra acestora un alt şir de firide. Pictura murală foarte sobră și chenarele decorative din interiorul bisericii au fost realizate de artistului Nicolae Vermont, care a lucrat aici cu intermitențe, în perioada anilor 1914-1920, la îndemnul prietenului său Dimitrie Hârlescu. Imaginile pictate de Vermont subordonate spațiului interior păreau să urmeze schema impusă de rigorile iconografiei bizantine. Ele se distingeau prin echilibru și forța expresiei, prin structura desenului bine stăpânit, cât și prin culorile de nuanță rece. Benzile – foarte diferite ca formă, poziție și cromatică, și care redau împletituri sau motive vegetale – scoteau în evidență portretele și scenele sacre completând, în mod inspirat, golurile pereților. C. Babic din Bucureşti a sculptat artistic în 1930 din lemn de stejar masiv catapeteasma, amvonul, iconostasul, strana arhierească, şi stranele existente în biserica „Sf. Ioan Botezătorul”. Până în 1894 când biserica a devenit parohială întreţinerea cultului şi a personalului a fost făcută de către ctitori, urmând apoi ca statul să preia aceste atribuţii. Este demnă de remarcat personalitatea lui Anton Cincu, fiul lui Teodor şi al Smarandei, primul primar al oraşului Tecuci imediat după punerea în aplicare a legii comunale de la 1864. A fost prin excelenţă omul faptelor nu al vorbelor, împroprietărind oraşul cu numeroase moşii şi făcând donaţii deosebite. Iubea sa fie mereu în mijlocul oamenilor cu care se sfătuia înainte de face un act de caritate. Adversarii lui politici au încercat prin diferite mijloace de a-l opri din opera sa filantropică dar n-au reuşit. El a construit Spitalul municipal şi a împroprietărit biserica Sf. Ioan cu o moşie care aducea un venit anual de 4000 de lei. În dreapta naosului bisericii se găseşte cavoul de marmură unde sunt îngropaţi membrii familiei Cincu. Pe piatra funerară stau scrise numele lor: Teodor, Smaranda, Neculai, Dumitru, Sultana, Ecaterina, Anton, Nestor. De-a lungul anilor, din cauza fumului de la lumânări, fresca s-a deteriorat. Ea a fost restaurată în două etape de pictorii: Nicolae Popa (1955-1957) și Cornel Pașcanu (1982-1984). În urma inundaţiilor din 2007 când apa a pătruns în biserică s-au realizat lucrări privind pardoseala bisericii, s-a turnat beton , s-a înălţat altarul cu 15-20 cm, cu 2 trepte de urcare din naos spre altar. Ulterior Biserica a fost placată cu marmură.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2016/04/blog-post.html
-->
Răspunsuri