Cotnari, în limba maghiară – Kotnár, este o comună din județul Iași care include și satele: Bahluiul, Cârjoaia, Cireșeni, Făgăt, Hodora, Horodiștea, Iosupeni, Lupăria, Valea Racului și Zbereni și este situată în partea de nord-vest a județului, pe malurile râului Bahlui. Este traversată de șoseaua națională DN2B, care leagă Târgu Frumos de Botoșani. Din acest drum, la Cotnari se ramifică șoseaua județeană DJ281C, care duce spre sud la Balș, Hărmăneși și Pașcani, unde se termină în DN28A. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei – Hârlău, fiind deservită de haltele Cotnari și Hodora. În comuna Cotnari se află pădurea Cătălina –Cotnari - arie protejată de tip forestier, unde sunt ocrotite specii de fag și gorun. Regiunea Cotnari este cunoscută pentru viile sale, din care iese cel mai renumit vin românesc: Grasă de Cotnari. La recensământul din anul 2011 comuna număra 7248 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 7948 locuitori), dintre care: români – 95,92% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei ieșene Cotnari, astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 89,94%, romano catolici – 4,18% și restul – nedeclarată sau altă religie. În această comună s-a născut scriitorul Cezar Petrescu (n.1892 - d.1961).În comuna Cotnari se află cinci monumente istorice de interes național, dintre care două sunt monumente de arhitectură: ruinele bisericii catolice (secolul al XV-lea); ansamblul medieval “Curtea domnească” (secolul al XV-lea), ansamblu alcătuit din ruinele palatului domnesc (sfârșitul secolului al XV-lea) și biserica “Cuvioasa Paraschiva” (1493), ambele în satul Cotnari. Celelalte două monumente de interes național sunt situri arheologice: o altă biserică catolică aflată în ruină, în vatra satului Cotnari și datând din secolul al XV-lea; situl din jurul curții domnești (secolele al XV-lea–al XVII-lea) și situl arheologic „Cetatea de la Cotnari”, care cuprinde vestigii de la începutul secolului al IV-lea î.e.n. (perioada Halstatt) și secolele al II-lea–al III-lea (epoca romană). În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice de interes local:
- situl arheologic aflat pe dealul Calafat, la 1 km est-nord-est de satul Hodora, unde s-au găsit așezări din eneolitic, secolele al II-lea–al III-lea e.n. (epoca romană), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolul al XVIII-lea (epoca medievală)
- podul de piatră datând din secolul al XV-lea, aflat în zona satului Cârjoaia.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/09/info-numis-mondo-63.html
-->
Răspunsuri