Ilia, în limba maghiară - Marosillye, în limba germană – Elienmarkt, este o comună din județul Hunedoara care include și satele: Bacea, Brâznic, Bretea Mureșană, Cuieș, Dumbrăvița, Săcămaș, Sârbi și Valea Lungă. La recensământul din anul 2011 comuna număra 3662 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 4022 locuitori), dintre care; români – 96,64% și restul – necunoscută sau altă etnie.
Componența confesională a comunei hunedorene Ilia astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 88,61%, penticostali – 5,37 și restul - nedeclarată sau altă religie. Enumăr aici câteva dintre atracțiile turistice ale comunei Ilia: Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din satul Bacea, construcție 1678; Biserica de lemn "Sfântul Dumitru-Izvorâtorul de Mir" din satul Bretea Mureșană, construcție secolul al XVII-lea, monument istoric; Biserica de lemn "Sfânta Cuvioasă Paraschiva" din satul Brâznic, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric; Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din satul Cuieș, construcție secolul al XIX-lea; Biserica de lemn "Sfântul Ierarh Nicolae" din satul Dumbrăvița, construcție secolul al XVII-lea, monument istoric; Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din satul Sârbi, construcție secolul al XVIII-lea; Biserica de lemn "Buna Vestire" din satul Valea Lungă, construcțe secolul al XIX-lea; Case țărănești din secolul al XVIII-lea satul Ilia; Casa parohială din Ilia; Muzeul "Gabriel Bethlen", Ilia.
Principala activitate economică din comuna Ilia este agricultura. Conditiile naturale oferite de Lunca Muresului, cu soluri roditoare, cu umiditate uneori chiar in exces, cu dealuri joase si conditii climatice excelente, au permis din cele mai vechi timpuri dezvoltarea agriculturii. Un avantaj urias este reprezentat de faptul ca Ilia se afla foarte aproape de cele mai importante zone economice din judet si pe drumul national. Cultura plantelor si cresterea animalelor au fost dintotdeauna preocupari de capatai ale locuitorilor din Ilia.
Tot aici a cunoscut o puternica dezvoltare apicultura pastorala, zona avand o baza melifera extrem de bogata. In paralel cu agricultura, cea mai importanta activitate industriala care s-a dezvoltat a fost aceea a prelucrarii lemnului. Astfel lemnul din zona este pus in exploatare de catre Ocolul Silvic Ilia si Dobra si este preluat de o societate locala care prelucreaza busteni de rasinoase in diferite sortimente de cherestea. În anul 1962 a inceput extractia si prelucrarea bazaltului din Magura-Sarbi si folosirea lui la caile ferate, pentru modernizarea si intretinerea drumurilor si pentru nevoile populatiei. Din albia Muresului, in care se afla cantitati mari de sedimente (nisipuri), se extrag mecanizat mai multe sortimente de balasturi. Localitatea Ilia, situata pe malul drept al Muresului, este o asezare milenara cu urme dacice si daco-romane ce ne-au transmis mesajul permanentei continuitati a poporului roman pe aceste meleaguri. In a doua jumatate a secolului al XIV-lea din cauza pericolului otoman, principii Transilvaniei au pus in Dietele tinute in iulie si august 1574 problema construirii unei cetati de aparare la Ilia. In final s-a hotarat inzestrarea cetatii cu o garda de 30 persoane in frunte cu un capitan si un parcalab. O parte din zidurile acestei cetati au fost distruse de inundatiile din anul 1970 iar cele ramase sunt vizibile inca in curtea spitalului din Ilia. In mijlocul fostei cetati prevazuta cu turnuri de observatie si creneluri fortificate, mai dainuie si azi castelul construit de Stefan Bathory, care la 1 februarie 1574, inainte de a pleca in Polonia pentru a prelua tronul acestei tari, a făcut o vizita la Ilia si a donat castelul lui Farcas Bethlen, tatal lui Gabriel Bethlen, viitorul principe al Transilvaniei (1613-1629) care s-a nascut aici in anul1580. Farcas Bethlen, continua lucrarile de constructie care se vor incheia in anul 1582 dupa cum arata inscriptia aflata in castel. Acest castel era centrul unui vast domeniu feudal care cuprindea mai multe sate. Castelul de la Ilia, reprezinta o faza mai veche a arhitecturii renascentiste din Transilvania, continand mai putine influente ale stilului baroc. Apare totusi o raza de speranta, datorita patentei imperiale a lui Iosif al II-lea care a acceptat inrolarea iobagilor in regimentele graniceresti si eliberarea acestora din iobagie, scutirea de dari si dijme. Rezultatul acestei patente a fost rascoala de la 1784, condusa de Horea, Closca si Crisan. Si in Ilia taranii romani si secui s-au rasculat sub conducerea lui Iosif Buda si a preotului Ion Florea, participand la atacul impotriva Cetatii Deva, unde se refugiasera nobilii. Ca urmare a acestei rascoale, in anul 1792, baronul Iosif Bornemisa, stapanul mosiilor din Ilia a donat o gradina intravilan de 0,5 ha romanilor de religie ortodoxa pentru a-si ridica o biserica de zid. Prima atestare documentara a localității parvine din anul 1350 sub numele de “targul Ilia”. In Evul Mediu aici s-au realizat constructii cu rolul de a apara teritoriul de invaziile turcesti. In secolul al XV-lea Ștefan Bathory, regele Poloniei, a construit aici un castel de inspiratie renascentista in care s-a nascut in 1580 Gabriel Bethlen, viitorul principe al Transilvaniei (1613-1629).
Astazi acest castel mai pot fi vazut in curtea spitalului din Ilia, având destinația de Muzeu fiind cunoscut în graiul local sub numele Bastionul Roșu. Se pot observa inca in castel usile trainice, dar din pacate istoricul castelului poate fi reconstituit mai mult pe seama traditiei locale sau prin recuperarea unei parti a pretioasei biblioteci care cuprindea carti aduse din Italia, Polonia si Ungaria sau scrise de notarii Cancelariei voievodale a Transilvaniei. Actualul proprietar al castelului din Ilia continua aceasta traditie prin uitare si tacere sustinute parca si de sobrietatea si simplitatea sa arhitectonica. In prezent la U.N.E.S.C.O., castelul de la Iia este cunoscut sub numele de “turnul cu bufnite”. Daca primul castel in care s-a nascut principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen este mai cunoscut, despre al doilea, cunoscut sub numele de Castelul Rappaport, avem informatii mai putine. In anul 1878 traia la Ilia o familie de evrei foarte bogati care si-au construit un castel situat pe strada Traian, o cafenea, un restaurant si o popicarie langa actuala Casa de Cultura. Castelul a fost declarat monument istoric inca din secolul al XIX-lea. Astazi este renovat si apartine unei societati de turism romano-italiane. Este amenajat in stilul Ludovic al XIV-lea fiind extrem de frumos. Putini stiu ca in Ilia a fost o comunitate de evrei a cărei existenta se poate dovedi prin prezenta castelului, a cimitirului si a unor inscriptii pe cladirile vechi. Toti evreii aveau magazine si se ocupau cu comertul iar in zilele noastre se mai vorbeste inca de comorile ascunse de evrei in pivnitele caselor lor. In prezent in Ilia nu mai locuieste nici un evreu desi se mai pastreaza inca in amintirea batranilor existenta unei strazi numita “strada evreiasca”, unde se afla si cimitirul. Ascunzand numeroase enigme, Ilia asteapta sa fie vizitata si descoperita.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2017/01/ben-ahin-belgia.html
-->
Răspunsuri