Variaș, în limba maghiară - Varjas, în limba germană - Warjasch, în limba sârbă – Varjaš, este o comună din județul Timiș care include și satele: Gelu și Sânpetru Mic. Numele Varias apare pe harta contelui Mercy din anul 1723 și este reluat pe hărțile de la 1753, 1777, respectiv 1783 (în forma Wariosch). Imediat după unirea Banatului cu România în 1918, comuna a purtat denumirea oficială Dănciulești, denumire la care s-a renunțat cu ocazia reformei administrativ - teritoriale din anul 1925. Localitatea este atestată documentar pentru prima dată în anul 1333, într-un registru papal. Forma utilizată atunci a fost Varijas. Localitatea a fost domeniu regal (al coroanei maghiare) până în 1381, când a intrat în proprietatea lui Petrus și Nicolaus Maczedoniay. Ioannes Maczedoniay a donat Variașul în anul 1454 surorii sale Anna, văduvită Fargacs. În anul 1464 Variașul este atestat în proprietatea lui Felix Fargacs. În 1466 Variașul a fost cumpărat pentru 500 guldeni de vestitul ofițer Ladislau Doczy, care s-a remarcat în victoria de la Semendria asupra Imperiului Otoman. În secolul al XVII-lea, sub ocupația turcească, Variașul s-a depopulat. După izgonirea turcilor din Banat, în secolul al XVIII-lea a urmat popularea cu coloniști sârbi și germani. În 1786 au venit șvabii bănățeni. În perioada interbelică Variașul a făcut parte din Plasa Periam, județul Timiș Torontal. Autoritățile comuniste au deportat în iunie 1951 o sută de familii germane din Variaș în Bărăgan. Deportații au efectuat muncă forțată până în ianuarie 1956. În casele rămase libere în Variaș au fost instalate familii de moldoveni. Întoarcerea deportaților la Variaș a dus la conflicte cu familiile de moldoveni instalate în localitate, conflicte care au durat până în anii 1960, când au fost construite blocurile de locuințe pe terenul fostei locații a pompierilor voluntari germani din Variaș, concomitent cu decizia primelor familii de șvabi de a emigra în RFG.
La recensământul din anul 2011 comuna număra 5682 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 6117 locuitori) , dintre care: români – 68,74%, maghiari – 8,35%, romi – 3,85%, ucrainieni – 3,11%, sârbi – 9,6% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei timișene Variaș, astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 66,86%, romano catolici – 9,16%, penticostali – 5,31%, baptiști – 1,37%, ortodocși sârbi – 10,4% și restul – nedeclarată sau altă religie. Atracțile turistice ale comunei sunt:
- Biserica romano catolică cu hramul Sfântul Ladislau
- Biserica ortodoxă sârbă cu hramul Sfântul Nicolae
- Biserica ortodoxă română cu hramul Pogorârea Sfântului Duh
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/01/istoria-jocurilor-olimpice-3.html
-->
Răspunsuri