La 6 iunie 1906, la București se deschidea oficial Expoziția generală română, eveniment gândit pentru celebrarea a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, 25 de ani de la proclamarea Regatului şi 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către romani. Locul ales pentru amplasarea expoziției a fost Câmpia Filaretului (Câmpia Libertății), actualul Parc Carol I, un spațiu cu semnificații istorice importante. Ideea acestei manifestări i-a aparținut politicianului Take Ionescu, iar comisarul-șef al expoziției a fost numit Constantin I. Istrati. Întregul proiect a fost gândit și executat de arhitect Ion D. Berindey, arhitecți diriginți Ștefan Burcuș și Victor G. Stephănescu și arhitect peisagist Édouard Redont. În cadrul expoziției au fost realizate pavilioane ale administrației locale și generale, pavilioane naționale (Franța, Ungaria, Austria) și regionale (Transilvania, Bucovina, Dobrogea, diferite județe) și o multitudine de pavilioane private cu reprezentare din industria agricolă, comerț, transporturi, alimentară, extractivă etc. S-a estimat un număr de 40.000 de expozanți și aproximativ 2.000.000 de vizitatori în cele aproape șase luni de funcționare. Construcțiile au fost gândite ca pavilioane temporare, demontabile, foarte puține din acestea păstrându-se astăzi. Amenajarea a fost gândită ca un orășel în care puteai să petreci o zi întreagă vizitând pavilioanele, locurile de distracție sau restaurantele. Aleile, străzile și sau piațetele expoziției au primit nume ale personalităților, figurilor istorice sau a regiunilor românești. Majoritatea informaţiilor despre fiecare expozant şi pavilion sunt preluate din lucrarea Călăuza oficială şi catalogul Expoziţiunei generale române din 1906, publicat de Socec în anul 1906. Pentru toate clădirile s-a reținut denumirea originală, aşa cum apare pe planul de la 1906, plan „văzut și aprobat pe 12 Mai 1906”. Planul este întocmit de arhitecții diriginți Ștefan Burcuș și Victor G. Stephănescu și arhitect peisagist Édouard Redont și aprobat de comisarul general al expoziției Constantin I. Istrati.
Pavilionul Agriculturii a fost una dintre cele mai importante construcţii din cadrul expoziţiei. Situat pe Aleea Independenţei, circulaţia pietonală centrală, la intersecţia cu str. Ion Brătianu, pavilionul era spaţiul de expunere pentru unul dintre cele mai importante domenii ale economiei. Pe lângă produsele agricole erau prezentate şi studii, lucrări statistice sau cercetări realizate în domeniu şi realizările învăţamântului agricol de toate gradele. În cadrul pavilionului erau expuse produsele trimise din toate judeţele, existând chiar o listă cu fiecare produs, numele şi comuna sau satul expeditorului. În faţa uşii de intrare se afla premiul oferit de M. S. Regele Carol I, premiu oferit celor mai bune produse agricole expuse. Clădirea în stil neoromânesc a fost realizată de fraţii Cerchez şi Schmits.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/01/noyales-franta.html
-->
Răspunsuri