Primul senator pe viata din Bailesti-Dolj si ultimul de pina acum a fost inainte de primul razboi mondial si putin dupa, Ioan.T. Culescu, mare mosier, angrosist si singurul proprietar de hotel din fosta comuna Bailesti, devenita prin straduinta senatorului oras și mai târziu municipiu. Membru marcant al partidului averescian, Culescu, ca sa-i dea statut de urbe comunei natale Bailesti, a construit un hotel in anul 1920, care la acea vreme rivaliza cu putinele hoteluri din orasele mai mari ale tarii. In anul 1928, senatorul Culescu s-a prapadit la Paris, in urma unei interventii medicale si n-a mai apucat sa traiasca timpurile in care hotelul sau a devenit sediu pentru Armata Rosie si nici sa-si vada familia hulita si haituita, pentru ca el a indraznit sa construiasca singurul hotel din oras, care este si astazi functional. Ioan.T. Culescu, scolit in Franta, tara pe care o considera a doua sa patrie, a facut politica, dar, mostenind calitatile de comerciant ale tatalui sau, a reusit sa rotunjeasca averea familiei intr-atit incit sa devina, prin contributiile sale, senator pe viata. La zece ani dupa ce s-a straduit sa innobileze satul sau cu titlul de oras, adica in 1920, a construit un hotel pe care, din aducerile-aminte ale batrinilor, l-a mobilat cu mobila stil adusa de la Viena in carute cu fin pentru a nu se sparge oglinzile de Venetia si pentru a nu se strica sculptura. La opt ani dupa inaugurarea hotelului caruia i-a dat numele de „Culescu“, senatorul s-a stins la Paris, reintorcindu-se dupa citeva saptamini, de asta data definitiv, in Bailesti, in cimitirul din jurul bisericii ctitorite de el. Din anul 1928, averea Culescu incepe sa se risipeasca, mama senatorului, femeie simpla, nestiind sa pastreze macar ce lasase fiul ei. Dupa al doilea razboi mondial, mai precis dupa intrarea rusilor in tara, Culestii au pierdut paminturile si toate proprietatile, in 1948 gasindu-se ultima consemnare a hotelului in proprietatea familiei. Doi ani mai tirziu, in 1950, hotelul dispare din toate evidentele, desi el exista si este functional si astazi, dar sub alt nume, Turist, trecut in administrarea societatii comerciale Jiul SA si vândut unei angajate. Printr-un contract de vânzare-cumpărare activul a fost vândut de Jiul SA către salariata Dobre Valentina, prețul tranzacției fiind de 18,7 milioane de lei, plătibil în șase rate, deși exista o adresă din partea Guvernului României transmisă către prefecturile din țară ce interzicea autorităților locale sau unităților din subordinea acestora înstrăinarea de imobile preluate abuziv de către regimul comunist.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/09/arville-belgia.html
-->
Răspunsuri