Clădirea reprezentată aici s-a construit în ideea de a fi Internatul renumitului Liceu Traian din municipiul Turnu Severin. Dar după puțină vreme i s-a dat destinația de muzeu, clădirea fiind situată chiar lângă castrul roman, pe malul Dunării, pe Strada Independenței, nr.2. Astăzi clădirea adăpostește Muzeul Regiunii Porților de Fier. Muzeul a fost înființat de profesorul Alexandru Bărcăcilă în anul 1912, instalându-se în această clădire în anul 1926, cu denumirea inițială Muzeul de Istorie și Etnografie din Turnu Severin. După anul 1945 muzeul crește în importanță și își lărgește arealul de cercetare, fiind numit Muzeul Regiunii Porților de Fier.
La 15 mai 1972 s-a deschis muzeul în forma actuală, având două secții: istorie și științele naturii, cu un acvariu în care sunt prezentate specii de pești dunăreni. Ulterior au mai fost create secțiile de etnografie și de artă. Expune piese din domeniile: științele naturii (faună și floră, acvariu pentru fauna dunăreană și pești exotici), istorie - documente, arheologie (incluzând un lapidariu din epoca romană), numismatică, etnografie (port, ceramică, țesături din zonă), artă plastică românească. Secția de Istorie-Arheologie este compusă din nouă săli: Preistorie - vestigiile vieții materiale și spirituale din cultura Schela Cladovei, Civilizația geto-dacică, Războaiele daco-romane, Monumente antice romane (podul de la Drobeta din anii 103 - 105), Viața spirituală la Drobeta, Istorie medievală, Epoca modernă, Artă feudală românească și Epoca contemporană. Expoziția științele naturii, inaugurată la 15 mai 1972, prezintă condițiile fizice și geografice ale Defileului Porțile de Fier (Sala I), flora și fauna terestră a Defileului Porțile de Fier (Sala II), ihtiofauna dunăreană a lacului de acumulare Porțile de Fier (acvariul), flora și fauna specifică mediului acvatic din zona Porțile de Fier (Sala III). Expoziția se încheie cu aspecte legate de cosmogonie, apariția vieții pe Pământ, dovezi paleontologice, originea și evoluția omului (Sala IV). Secția de etnografie și artă populară dispune de un patrimoniu prețios și bogat, valoros din punct de vedere documentar. Expoziția de bază prezintă în primul rând aspecte ale civilizației rurale în Mehedinți și în zona Porțile de Fier. Un alt personaj important pentru regiune e Tudor Vladimirescu, cel care marchează prin revoluția sa de la 1821, intrarea Țărilor Române în modernitate, născut chiar în județul Mehedinți, într-o casă modestă prezentată în muzeu. O bună parte din instituția din Turnu-Severin e un veritabil muzeu al satului, în care se regăsesc foarte multe scoarțe oltenești țesute la război, costume populare, vase ceramice, dar și camere întregi decorate în stilul unei case tradiționale din zona Olteniei, la granița cu Banatul. Sunt prezentate principalele ocupații tradiționale în zonă: creșterea oilor, olăritul, pescuitul, țesutul. O notă absolut unică e dată de încăperea în care sunt păstrate deovezi ale vieții de pe insula Ada Kaleh, scufundată de construcția barajului Porțile de Fier. E vorba de o civilizație aparte, de coloratură musulmană, cu port și arhitectură specifică. La subsol, muzeul din Drobeta Turnu Severin se poate mândri cu o încăpere plină cu acvarii în care se află practic toate speciile de pești ce pot fi pescuiți din acest sector al Dunării. Nu atât de spectaculoși ca peștișorii tropicali, peștii din Dunăre adunați aici sunt o idee foarte bună de prezentare a specificului local. Nu lipsesc: somnul, știuca, șalăul, carasul, crapul, cega. Aceeași idee, a prezentării speciilor locale de animale se regăsește la etaj, unde sunt împăiate păsări și mamifere care trăiesc în zona Mehedințiului. Printre acestea: pescărușul, vidra, rața sălbatică, ariciul, râsul (lynx), pisica sălbatică, bursucul, potârnichea, broasca țestoasă, lăstunul, vipera cu corn. Pe lângă materialele cu scop didactic care prezintă viziunea științifică asupra Terrei, există în Muzeul severinean și o colecție de artă. Mobilierul palatului care adăpostește muzeul e în stil baroc, Ludovic al XV-lea și al XVI-lea. Pinacoteca muzeului e una cât se poate de prestigioasă, cu tablouri de: Luchian, Petrașcu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Victor Brauner, Corneliu Baba, Samuel Mutzner, Nicolae Grigorescu, Ion Țuculescu, Theodorescu Sion.
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/01/auderghem-belgia.html
-->
Răspunsuri