Dâmbovița este unul dintre cele 41 de județe ale României ce face parte din regiunea istorică Muntenia. Acest județ are o suprafață de 4.054 km² (1,7 % din suprafața țării). La 1 iulie 2019 populația județului era de 519.442 locuitori.
Reședința județului este la Târgoviște, acesta fiind cel mai important centru economic, politic, administrativ și cultural al județului. Este situat în partea central-sudică a țării, suprapunându-se bazinelor hidrografice ale râurilor Ialomița și
Dâmbovița.
Altitudinea maximă se înregistrează în Vârful Omu (2505 m) din Munții Bucegi, iar cea minimă de cca 120–125 m, în Câmpia Titu. Unitățile administrative componente ale județului sunt: 2 municipii, 5 orașe și 82 de comune cu 361 sate.
Teritoriul este dispus în trei trepte de relief, ce se succed de la nord spre sud pe o diferență de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcătuite din munți (9 %), dealuri (41 %) și câmpii (50 %).
Etajat de la câmpia joasă până la cele mai înalte piscuri ale Munților Bucegi, relieful județului Dâmbovița prezintă o mare diversitate peisagistică. Prezint aici și trei dintre monumentele naturale ale acestui județ ce atrag anual numeroși vizitatori.
- Cheile Orzei sunt printre cele mai strâmte, frumoase și spectaculoase chei de pe Valea Ialomiței și chiar din România, ele find situate la nord de lacul Scropoasa în Munții Bucegi. Se întind pe o lungime de peste 1,5 km, săpate în pereți de calcar. În anul 1970, pentru a proteja acest spațiu valoros, s-a constitui Rezervația naturală Complexă Cheile Orzei. Aici pot fi admirate păduri de molid (Pices abies) și vegetatie termofilă compusă din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice: secara de munte (Secale montanum), iris (Iris dacica), scorușul (Sorbus cretica), spinul (Carduus candicanus), umbelifera (Athamantha hungarica), timoftica (Phleum montanum), caprifoiul (Lonicera caerulea), cosaciul (Astragalus depressus), etc.
- Cheile Tătarului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni. Aria naturală cu o suprafață de 144,30 hectare se află în extremitatea nord-estică a județului Dâmbovița, între platoul Padina și Lacul Bolboci, la o altitudine medie de 1800 m. în bazinul superior al răului Ialomița. Rezervația naturală a fost declarată Arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 și este o zonă montană (cursuri de apă, cheiuri, doline, lapiezuri, abrupturi stâncoase, peșteri (Peștera Ursului și Peștera Mică),grohotișuri, pajiști montane și păduri) ce adăpostește o mare varietate de floră specifică extremității estice a Carpaților Meridionali și faună fosilă (cochilii de melci și moluște) depozitată în stratele de calcare (din versanții abrupți ai văii Ialomiței) de vârstă bathoniană și calloviană (ce aparțin etajului superior al perioadei geologice a jurasicului. Aria protejată Cheile Tătarului este inclusă în Parcul Natural Bucegi și reprezintă o zonă cu un deosebit interes floristic, faunistic, geologic, speologic și peisagistic din jude. La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă floristică diversă, cu specii endemice pentru această zonă sau foarte rare; printre care: nopticoasă (Hesperis matronalis ssp. moniliformis), stânjenel de munte (Iris dacica), ghințura galbenă,(Gentiana lutea), smârdarul (Rhododendron myrtifolium), iederă albă (Daphne blagayana), angelica (Angelica archangelica), sîngele voinicului (Nigritella rubra), secară de munte (Secale montanum) sau caprifoi (Lonicera caerulea).
- Lacul Scropoasa este un lac de baraj artificial construit în anul 1929 în scopuri hidroenergetice. Lacul este situat la altitudinea de 1197 m, adâncime maximă 15 m și ocupă o suprafață de 5,7 ha. El se întinde între localitățile Scropoasa și Dobroești, pe o lungime de 2,5 km și alimentează hidrocentrala de la Dobrești construită în anul 1936. În apropiere, se află cabana Scropoasa. Lacul Scropoasa este în prezent utilizat și pentru agrement și este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Muntenia.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/03/bailleul-belgia.html
-->
Răspunsuri