Colegiul Naţional „Ion C.Brătianu ”, denumire veche Liceul “Nicolae Bălcescu”, Liceul clasic sau Liceul “Ion C.Brătianu” este o prestigioasă instituţie de învăţământ din municipiul Pitești, ce a luat fiinţă la data de 6 septembrie 1866.
La momentul înființării celei dintâi clase gimnaziale a instituției de învățământ exista o singură clasă de 12 elevi şi un singur profesor, Nicolae Micescu, proaspăt absolvent al Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti, care preda toate disciplinele. Înfiinţarea gimnaziului din Piteşti a venit urmare a „mai multor cereri şi stăruinţe ale cetăţenilor” pe lângă primăria oraşului. Între anii 1867 şi 1871, şcoala a funcționat cu trei clase, având un număr mic de elevi, iar în anul şcolar 1871 – 1872, când s-a înfiinţat şi clasa a IV –a, situaţia gimnaziului s-a consolidat, Ministerul numind pentru prima dată profesori titulari, recrutaţi prin concurs, pe baza Legii instrucţiunii publice din 1864. Dacă în 1859 oraşul Piteşti avea 7000 de locuitori, spre sfârşitul secolului va ajunge la 12000 de locuitori, fapt ce va determina creşterea populaţiei şcolare. Numărul elevilor gimnaziului creşte continuu, ajungând în anul şcolar 1889 – 1890 la 253, din care 127 numai în clasa I. Sporirea permanentă a numărului de elevi care solicitau intrarea în clasa I a gimnaziului a determinat înfiinţarea, cu acordul ministerului, a clasei I divizionare, începând cu 1 septembrie 1890. Deşi puţin numeros – în perioada gimnazială nedepăşind niciodată cifra 12 – corpul profesoral s-a bucurat în oraş de un deosebit prestigiu, cum de altfel s-a bucurat şi gimnaziul. Dintre profesorii de mare valoare din perioada gimnaziului (1866 – 1894), menţionăm pe Eugen Ludwig, doctor în filozofie (cu specialitatea fizico – chimice) al Universităţii din Viena. Ion Păiş, profesor de matematică, a lucrat aici de la numire până la pensionare (1869 – 1900). Toma Trifonescu, licenţiat în drept, profesor de limba română, a condus şcoala între anii 1881 şi 1900. Printre absolvenţii gimnaziului, care au devenit personalităţi marcante ale ţării noastre, se disting generalul Constantin Cristescu, eroul de la Mărăşeşti din 1917, şi pictorul Costin Petrescu, autorul marii fresce de la Ateneul Român, profesor de pictură murală la Şcoala Naţională de Bele – Arte din Lyon. Prin Ordinul nr. 4878 din 14 iulie 1894, „la petiţia cetăţenilor piteşteni şi la raportul directorului”, Ministerul a dispus înfiinţarea clasei a V-a, fapt ce a marcat transformarea gimnaziului în liceu, procesul continuând şi în anii următori când se înfiinţează succesiv clasele a VI-a şi a VII –a. Până în 1903, şcoala a dat 146 de absolvenţi, iar începând cu anul şcolar 1901-1902, s-a făcut trecerea la liceul de opt clase. Numărul elevilor a ajuns la 385, iar al profesorilor, la 20. Ministerul a aprobat ca, începând cu 1 septembrie 1896, şcoala să fie numită „Liceul Clasic din Piteşti, iar în februarie 1898, Ministerul a făcut cunoscut că „prin Decretul regal nr. 279 din 26 ianuarie 1898” s-a aprobat ca, pe viitor, aceasta să poarte numele de Liceul „Ion C. Brătianu”. În 1948, după modelul sovietic, denumirea de liceu a fost înlocuită cu acea de „şcoală medie”. Numele unor mari personalităţi istorice, printre care şi Brătienii, au fost trecute la „index”. În anul 1957, Ministerul Învăţământului a aprobat ca şcoala să poarte numele lui Nicolae Bălcescu, iar din septembrie 1965, prin hotărârea Consiliului de Miniştri, a devenit iarăşi liceu. Transformarea gimnaziului în liceu impunea construirea unui local propriu. După multe stăruinţe, la 1 octombrie 1897 s-a pus piatra fundamentală a localului pentru liceu pe actualul amplasament. Construcţia, realizată din fondurile Ministerului, a fost gata în toamna anului 1899, când liceul s-a mutat în ea. Construcţia se compunea din: „copul şcoalei, cu două caturi, având 12 săli de clasă, amfiteatru, cancelarie, sală de gimnastică, locuinţa directorului, locuinţa personalului, dependinţele”.
Frumuseţea clădirii, a cărei faţadă este decorată cu un frumos mozaic de plăcuţe de aur, a atras admiraţia multor personalităţi, între care şi marele istoric Nicolae Iorga. Liceul şi-a desfăşurat activitatea, încă din primii ani, pe baza Legii Haret promulgate în 1898. Elevii au fost împărţiţi pe secţii: clasică, reală şi modernă. Începând cu anul 1909, secţia clasică a început să fie înlocuită cu secţia reală, ca urmare a opţiunilor elevilor, iar din anul 1913, liceul a funcţionat numai cu secţiile reală şi modernă. Odată cu decretarea mobilizării armatei române în anul 1916, în localul liceului a funcţionat spitalul Crucii Roşii, iar după invazia armatelor germane, a rămas în întregime la dispoziţia acestora. Cursurile s-au ţinut în alte locaţii, cu efectivele de elevi şi de profesori reduse. După război, se înregistrează o creştere a numărului de elevi şi profesori. Din rândul cadrelor didactice se remarcă, într-o primă etapă din existenţa liceului, Remus Macarie, cunoscut constructor de viori, N.I. Apostolescu, doctor în litere la Sorbona, specialist în literatură comparată, Ion Tutuc, autor a numeroase manuale de aritmetică, geometrie şi algebră, M. Mihăileanu, profesor de literatura română şi publicist, Constantin Albu, profesor de muzică etc. În perioada 1928-1934 s-a introdus o nouă structură de învăţământ – liceul unitar de şapte clase (trei ani pentru cursul inferior şi patru pentru cursul superior) şi s-au desfiinţat clasele extrabugetare întreţinute prin contribuţia părinţilor. Numărul elevilor a scazut în anii crizei economice, de la 787 în anul şcolar 1927-1928, la 523 în anul şcolar 1932-1933, ca urmare a greutăţilor materiale pentru o bună parte a populaţiei care nu a făcut faţă taxelor şcolare. În perioada 1934 – 1948 s-a revenit la şcoala secundară de opt clase, alcătuită din două cicluri de patru ani, introducându-se examen de admitere pentru fiecare dintre acestea, numărul claselor crescând de la 14 la 16. După război, efectivele au sporit într-un ritm mai accentuat, ajungându-se la 32 de clase (1058 de elevi) în anul şcolar 1947-1948. Dintre absolvenţi se remarcă: medicul Dan Gavriliu, Dan Teodorescu, laureat al Premiului de Stat pentru descoperiri în domeniul electronicii, doctorul Gheorghe Marinescu, specialist în inframicrobiologie, laureat al Academiei Franceze de Medicină, academicianul Constantin Bălceanu Stolnici, specialist în cibernetică, neurologie, gerontologie, doctorul Alexandru Vrăbiescu, specialist în geriatrie, Marius Iosifescu, matematician, membru al Academiei Române, Emil Constantinescu, preşedinte al României în perioada 1996-2000. Adresa de corespondență a Colegiului național “Ion C.Brătianu” din municipiul Pitești este: Strada Armand Călinescu, nr.14.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2013/07/neustadt-baden-wurttemberg-germania.html
-->
Răspunsuri
Clădiri identice cu aceasta și având aceiași destinație există și în municipiile Focșani și Roman.?!?!!?