Unguraș, în limba maghiară - Bálványosváralja, în limba germană –Balvanyos, este o comună din județul Cluj care include și satele: Batin , Daroț, Sicfa și Valea Ungurașului.
Așezarea este locuită înainte de anul 106 E.N.. Satul Unguraș este atestat documentar pentru prima dată în anul 1269, sub numele de Castrum Balwanius. Alte denumiri ale satului au fost:1325 Castellanus de Balvanus, 1332-1337 Warala, 1370 Villa Varallya, 1456 Waralya, 1492 Marnya, 1593 Varallia, 1612 Bálványos-Váralya, 1639 Bálványosvárallya,1643 Bálványosvárallia ori Mariafalva, 1662 Varalja și 1808 Unguraș. Localitatea a aparținut de comitatului Solnoc Interior, iar după reorganizarea din 1876/77 a trecut în comitatul Solnoc-Dăbâca, ulterior a intrat în componența județului Someș, pentru ca în final să devină parte a județului Cluj.
Se atestă descoperirea, înainte de anul 1877 a câtorva cupe din bronz și din aramă, din perioada preromană. Cupele aveau diametre cuprinse între 11-17 cm și înălțimi între 5-8 cm, unele fiind lustruite, ornate simplu cu câteva șiruri de perle, iar altele cu muchii. În subsolul regiunii există o importantă acumulare de sare gemă, care se extinde între localitățile Unguraș și Nireș, de-a lungul Văii Bandău, afluent al râului Someșul Mic. Pe teritoriul localității se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. La recensământul populației din anul 2011 comuna număra 2777 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 3093 locuitori), dintre care: români – 35,72%, maghiari – 61,46%, romi – 1,47% și restul – necunoscută sau altă etnie.Componența confesională a comunei clujene Unguraș astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 33,23%, romano catolici – 2,01%, reformați – 46,3%, penticostali - 4,78%, greco catolici – 2,95%, adventiști de ziua a șaptea – 9,07% și restul - nedeclarată sau altă religie. Atracțiile turistice ale comunei sunt: Cetatea Unguraș (azi doar ruine) și Biserica reformată calvină (inițial romano -catolică), construită în secolul al XIX-lea.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/09/ro-m-on-71.html
-->
Răspunsuri