Manastirea “Acoperamantul Maicii Domnului”, situată in satul Gheorghiteni, comuna Dorna Arini, judetul Suceava, este un asezamant monahal de maici, ce impodobeste plaiurile bucovinene, prin arhitectura sa ce parca atinge cerul si prin rugaciunea nevoitoarelor. Din Vatra Dornei, spre Piatra Neamt, la aproximativ cinci kilometri de statiune, arinii strajuiesc de o parte si de alta malurile Bistritei. Cadrul pitoresc a atras de timpuriu pe viitorii locuitori, care au denumit zona in deplina concordanta cu ambientul – Dorna Arini. Ctitorul Manastirii Acoperamantul Maicii Domnului este Înalt Prea Sfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. El a construit manastirea in satul natal, pe un petic de pamant mostenit de la parinti. Mănăstirea se află la poalele dealului Barnarel, la doar 20 de metri de raul Bistrita, fiind vizibilă de la cativa kilometri, de pe drumul national. Aleea de la intrarea in manastire este pavata cu pietre de rau. Ea duce catre o fantana arteziana, in spatele careia este situat arhondaricul, numele bisericesc al casei de oaspeti, si o cabana cu cinci etaje, in care se gasesc chiliile si trapeza. Scarile si fundatia celor trei cladiri sunt pavate cu marmura, in timp ce tot ce ramane este construit din lemn sculptat de esenta tare. Monument unic in Romania, manastirea este ridicata in intregime din lemn. Manastirea Acoperamantul Maicii Domnului din Dorna-Arini este strajuita de o clopotnita tot din lemn, cu inaltimea de 60 de metri. Satenii care locuiesc in preajma manastirii au povestit ca acoperisul clopotnitei nu a putut fi montat decat cu elicopterul. Clopotnita gazduieste un numar de 24 de coplote, dintre care cel mai mare cantareste 5 tone. Cele 24 de clopote impresioneaza pe tot omul ce ajunge la Manastirea Acoperamantului Maicii Domnului. Fabricate in Austria, ele sunt legate intr-un sistem computerizat central, care le face sa cante asemenea unei orchestre armonizate, la ceasurile de rugaciune si de slujba. Glasul acestora se aude pana in orasul Vatra Dornei, situata la cinci kilometri departare. Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului ridicată între anii 1999-2000, apare ca o construcție în stil maramureşan, cu un plan tipic bisericilor de lemn, ce cuprinde pronaosul despărțit de naos, prin peretele de lemn, un naos fără abside și un altar cu o absidă poligonală. Latura sudică a bisericii cuprinde pridvorul cu o mică turlă, susținut de coloanele de lemn sculptate. Construită din lemn de stejar, mănăstirea dispune de un acoperiș de șindrilă, în pantă, și de o turlă cu foișor deasupra pronaosului, lăcașul fiind împodobit la exterior cu brâie de sculpturi în lemn. Atât mobilierul, cât și catapeteasma din lemn de stejar, sunt sculptate cu motive florale, în timp ce ușile împărătești traforate sunt sculptate în motive ornamentale reprezentate prin viță și strugure. Interiorul manastirii Pictura mănăstirii, în stil bizantin, a fost finalizată în 2004, de către o talentată echipă de pictori. Hramurile mănăstirii, Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie), Sfântul Mare Mucenic Procopie (8 iulie), Sfânta Cuvioasă Elisabeta (24 aprilie), reprezintă importante prilejuri de mare sărbătoare. Cu excepția scărilor și fundației celor trei clădiri, care sunt pavate cu marmură, tot ce ține de construcția mănăstirii este realizat din lemn sculptat de esență tare. Pictura așezământului este ealizată în stil bizantin și aparține unei echipe de pictori coordonate de Valentina Petrescu.Clopotnița dar și celelalte construcții au fost concepute și realizate de către o echipă de meșteri din Maramureș și Bucovina coordonată de Victor Plăștinaru, în stil maramureșean. Complexul include un hotel de 3 stele cu sală de conferințe și restaurant omologat, precum și o bază de tratament recuperator cu numele de Procopie și Elisabeta, totalul capacitatăților de cazare ale întregului complex turistic (inclusiv cele cu regim de pensiune) fiind de 80 de locuri. Accesul se face pe DN 17B, 6 kilometri din Vatra Dornei spre Târgu Neamț, urmând 3 kilometri pe un drum pietruit.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/10/aviz-portugalia.html
-->
Răspunsuri